Menopauza: simptome & recomandări

Ce este menopauza

Menopauza este perioada din viaţă fiecărei femei marcată de dispariţia permanentă a menstruaţiei, secundară reducerii secreţiei hormonale ovariene, ce apare natural sau indusă prin chirurgie, chimioterapie, iradiere. 

În perioada de tranziţie la menopauză, încep variaţii de durată a ciclului menstrual, în urma epuizării rezervei foliculare de la nivelul ovarelor, cu nivele crescute de hormon foliculo-stimulant, cu scăderea până la dispariţia iniţială a progesteronului şi ulterior nivelului de estrogeni.

Absenţa ciclului menstrual

Menopauza naturală se recunoaște după o perioadă de 12 luni de amenoree (absenţa ciclului menstrual), care nu este asociată cu o altă patologie, cu excepţia terminării perioadei reproductive feminine. Vârsta medie a debutului perioadei de tranziţie la menopauza este de 47.5 ani și durează de obicei 4-5 ani.

Vârsta menoupauza

Vârsta medie de debut a menopauzei este de 51 ani.  Modalitatea de instalare variază de la persoană la persoană, respectiv există variaţii individuale între 40 și 55 ani. La vârsta de 40 de ani discutăm de menopauză prematură, indusă de insuficienţă ovariană prematură și afectează 1% din femei. Menopauza se întinde până la 65 ani, după care urmează perioada de senescenţă.

În situaţia în care menopauza nu s-a instalat până la vârsta de 55 ani, femeia trebuie monitorizată cu atenţie, deoarece prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer de sân sau hiperplazie de endometru.

Etape menopauză

• Premenopauza: începe cu ceva timp înainte că ciclurile lunare să devină vizibil neregulate; nivelurile hormonilor reproductivi devin din ce în ce mai variabile și mai scăzute, iar efectele scăderii nivelurilor hormonale sunt prezente.
• Perimenopauza: înseamnă literal „în preajma menopauzei” și este definită prin stadiile precoce și tardive ale tranziţiei la menopauză, precum și primul an de postmenopauză. OMS(Organizaţia Mondială a Sănătăţii) precizează că această fază debutează odată cu apariţia semnelor clinice și/sau biologice care anunţă apariţia menopauzei; ea se termină la cel puţin un an după ultima menstruaţie.
• Menopauza: absenţa menstruaţiei pentru 12 luni consecutiv; cauzată de încetarea secreţiilor hormonale ale ovarelor (estrogen și progesteron)
• Postmenopauza: intervalul de timp de cel puţîn 12 luni fară flux menstrual, la femei care au uter și nu sunt însărcinate sau alăptează.

De ce se instalează menopauza

Menopauza este de obicei o schimbare naturală. Tranziţia la menopauză și postmenopauză în sine este o schimbare naturală nefiind de obicei asociată cu o stare de boală sau cu o tulburare.

Fiziologic ovarul începe, treptat, să își încetinească funcţia secretorie, astfel încât cantităţile de hormoni estrogeni, progesteron, testosteron, FSH (hormon foliculostimulant) și LH (hormon luteinizant) scad. În momentul în care funcţia ovariană a încetat complet, nu se mai secretă hormoni și menstruaţia dispare.

Acest proces este uneori accelerat de alte cauze precum îndepărtarea chirurgicală a uterului, respectiv a ovarelor pentru diverse patologii cunoscută în termeni medicali sub denumirea de histerectomie totală cu ovarectomie bilaterală; patologiile care necesită îndepărtarea organelor genitale pot fi de natură benignă (fibrom uterin) sau malignă (cancer); ablaţia endometrială, embolizarea arterei uterine, unele tipuri de chimioterapie sau radioterapie.

Simptome menopauză

 Menopauza este o perioadă care apare în viaţa oricărei femei. La naștere ovarul are un număr fix de foliculi ovarieni care se consumă de-a lungul vieţii. Acest lucru înseamnă faptul că menopauza nu poate fi prevenită sau oprită. S-a dovedit faptul că instalarea menopauzei vine la pachet cu o serie de semne și simptome specifice, iar intensitatea acestora variază de la femeie la femeie:

• apariţia bufeurilor- valuri de căldură, de scurtă durată, resimţite la nivelul întregului corp;
• accelerarea ritmului cardiac;
• creșterea valorilor tensiunii arteriale;
• probleme la respiraţie;
• apariţia transpiraţiei nocturne intense;
• modificarea ciclului somn-veghe: femeia începe să prezinte insomnii;
• uscăciune/atrofie vaginală;
• disconfort la contactul sexual;
• instalarea incontinenţei urinare: pierdere involuntară de urină la efort (tuse, strănut);
• modificări cutanate: piele devine uscată, aspră;
• modificări ale fanerelor: părul se deteriorează ușor și unghiile devin friabile;
• creștere în greutate;
• apariţia durerilor articulare, chiar osteoporoză;
• senzaţie de oboseală;
• scăderea capacităţii de concentrare;
• anxietate, iritabilitate, nervozitate, stări depresive.

Investigaţii recomandate la menopauză

Orice femeie aflată la perimenopauză sau la menopauză necesită un consult ginecologic de specialitate unde medicul va recomanda efectuarea unui set de analize și investigaţii cu scopul de a stabili starea generală de sănătate a pacientei.

Se recomandă a se efectua analize de sânge uzuale (hemogramă, coagulograma, glicemie, probe renale, probe hepatice, profil lipidic, sumar de urină), analize hormonale (estrogen, progesteron, FSH, LH), examinări doppler (pe arterele carotide interne, vasele coronare și aortă), precum și dozarea nivelului de vitamina D din sânge.

Efectuarea anuală a  osteodensitometriei (DEXA) este recomandată pentru toate femeile aflate la menopauză, cu scopul de a determina densitatea minerală osoasă și a preveni apariţia osteoporozei, afecţiune extrem de frecventă la femeile aflate la menopauză.

Monitorizarea ecografică a zonei pelvine prin ecografie transvaginală, respectiv a sânilor prin mamografie sau ecografie mamară sunt extrem de utile. Investigaţiile trebuie completate obligatoriu cu testul Babeș-Papanicolau pentru a preveni apariţia cancerului de col uterin.

Recomandări, tratament menopauză

La menopauză femeile se confruntă cu o serie de manifestări supărătoare care le afectează, din păcate, calitatea vieţii. Scopul tratamentului în astfel de cazuri este acela de a reduce intensitatea simptomatologiei clinice și de a preveni apariţia complicaţiilor.

Terapia de substituţie hormonală are ca scop refacerea nivelului de estrogeni din corp și implicit ameliorarea manifestărilor clinice dependente de scăderea acestor hormoni. În trecut terapia de subsitutie hormonală era recomandată în mod obișnuit, acum se indică doar la femeile cu simptome importante, deoarece există îngrijorări legate de efectele secundare.

1. Terapia de substituţie hormonală elimină complet simptomele vaso-motorii la 80% cazuri și reduce frecventa și intensitatea sindromului la restul femeilor.
2. Se administrează în cea mai redusă doză pentru controlul simptomelor.

• Se reevaluează necesitatea continuării terapiei de substituţie hormonala la intervale de 6-12 luni.

1. Timpul maxim admis pentru tratament este de 5 ani.
2. La femei sub 40 ani cu menopauză prematură folosirea terapiei de substituţie se recomandă până la vârsta menopauzei naturale (50-51 ani).

Chiar daca femeile au valuri intolerabile de căldură, este contraindicată terapia de substituţie hormonală la femeile cu: 

• sângerari vaginale neexplicate;
• tromboze active/istoric de tromboze profunde sau pulmonare;
• boală cardiovasculară diagnosticată;
• lupus eritematos diseminat;
• femei cu antecedente de cancer mamar;
• istoric de melnom malign sau melanom malign actual;
• istoric de cancer endometrial stadiile II, III si IV sau stadiul I cu invazie profundă sau ganglioni pozitivi.

Aport de vitamine și minerale: suplimentare cu calciu, cu acid folic, cu vitamina D3 pentru prevenirea demineralizării osoase, precum și antioxidanţi (zinc, seleniu, Omega 3, Vitamine A, C, E);

Modificarea dietei: la menopauză se recomandă dietă bogată în fructe și legume; se evită  grăsimile saturate și glucidele în exces, deoarece favorizează apariţia obezităţii;

Activitate fizică regulată: foarte importantă atât pentru susţinerea aparatului cardiovascular, cât și pentru stimularea musculaturii;

Prevenirea excesului ponderal prin adaptarea dietei și practicarea mișcării;

Efectuarea regulată a investigaţiilor:

• DEXA - anual la femeile >65 ani sau la femeile <65 ani care are unul sau mai mulţi factori de risc (fracturi anterioare debutului menopauzei, femei slabe (greutate <58kg), fumătoare, consumatoare de alcool sau sunt sub terapie cortizonică de peste 3 luni);
• Ecografie de sân sau mamografie- anual sau la doi ani;
• Ecografie transvaginală - anual;
• Analize uzuale -anual;
• Test Babeș Papanicolau – la un interval de doi ani, până la vârsta de 65 ani, dacă nu au fost patologii ginecologice asociate în trecut;
• Consult ginecologie anual.

Medicul trebuie să aleagă din mai multe variante terapeutice în raport cu particularităţile pacientei: istoric, evaluare și diagnostic, riscurile și beneficiile terapiei propuse, răspunsul la tratament. Se recomandă abordarea interdisciplinară a patologiei induse și/sau asociate cu menopauza.

 

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507826/

https://www.endocrine.org/patient-engagement/endocrine-library/menopause-treatment

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/menopause

https://www.menopause.org.au/hp/management/treatment-options

https://www.cuh.nhs.uk/patient-information/menopause-a-healthy-lifestyle-guide/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/155651

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/symptoms-causes/syc-20353397

https://www.healthline.com/health/menopause