Rujeola

Rujeola rămâne o boală infecțioasă importantă pentru sănătatea copiilor, în special a celor nevaccinați. Deși vaccinarea a redus numărul cazurilor în ultimii ani, focarele noi pot apărea rapid în orice comunitate. În cele ce urmează, vei găsi explicații simple despre cauze, simptome, diagnostic, tratament și prevenție, precum și recomandări practice pentru gestionarea acestei boli.

Ce este rujeola și de ce apare la copii?

Rujeola (pojarul) reprezintă o infecție virală determinată de virusul Morbillivirus. Această infecție afectează în principal copiii, dar îmbolnăvește și adolescenții sau adulții care nu au trecut prin boală sau nu s-au vaccinat. Rujeola se transmite extrem de ușor la contactul cu o persoană bolnavă, mai ales în comunități cu mulți copii.

De exemplu, într-o grădiniță unde apare un caz și mai mulți copii nu sunt vaccinați, riscul de răspândire crește rapid. Lipsa vaccinării aduce riscuri suplimentare, pentru că virusul provoacă nu doar simptome neplăcute, ci și complicații care pot deveni serioase, în special la grupele de vârstă mici sau la cei cu imunitatea scăzută.

Cum se transmite rujeola?

Virusul Morbillivirus se răspândește pe cale respiratorie. Persoana infectată elimină virusul în aer atunci când tușește sau strănută. Nu ai nevoie de contact direct pentru a te infecta, fiind suficient să respiri același aer în care se află particule virale sau să atingi obiecte contaminate, apoi să duci mâna la ochi, nas ori gură.

Studiile arată că virusul rămâne activ pe suprafețe sau în aer aproximativ două ore. Acest aspect face ca rujeola să se transmită ușor, mai ales în spațiile aglomerate. Dacă un copil bolnav tușește într-o sală de așteptare, orice alt copil nevaccinat prezent în acea zonă devine expus.

Cine riscă să facă rujeolă?

Rujeola face parte din categoria de boli infectioase ce afectează în special:

• copiii nevaccinați;
• sugarii prea mici pentru a primi vaccinul (sub 12 luni);
• persoanele cu imunitate scăzută, inclusiv copiii cu boli cronice sau pe tratament imunosupresor

Riscul de transmitere poate depăși 90% dacă un copil bolnav ajunge într-o colectivitate unde majoritatea nu au imunitate. De exemplu, într-o clasă de școală primară cu zece copii nevaccinați, aproape toți pot contracta boala dacă intră în contact cu un elev infectat.

Simptome și manifestări clinice ale rujeolei

Manifestările rujeolei nu apar imediat după infectare. Perioada de incubație poate dura între 7 și 14 zile. Primele semne indică mai degrabă posibilitatea unei răceli severe:

• febră (adesea peste 38,5°C);
• tuse uscată persistentă;
• nas care curge (rinoree apoasă)
• ochi roșii, lăcrimoși (conjunctivită)
• disconfort la înghițire sau durere în gât

Apariția petelor Koplik

Un semn caracteristic pentru rujeolă îl constituie așa-numitele pete Koplik. Acestea apar în interiorul obrajilor, pe mucoasa bucală, sub forma unor puncte albe sau gri pe fond roșu. Ele preced întotdeauna erupția cutanată și ajută medicul să se orienteze rapid către un diagnostic corect. Dacă observi pete Koplik, mai ales în contextul simptomelor respiratorii și al febrei, mergi cu cel mic la o consultație pediatrică. Medicul va putea diferenția rujeola de alte boli care provoacă erupții.

Cum evoluează erupția cutanată?

La 3-5 zile după debutul simptomelor, pe piele apare o erupție de culoare roșie, formată din pete maculo-papuloase. Aceste pete încep de obicei la nivelul feței (în principal în jurul nasului și al urechilor), apoi coboară pe gât, trunchi și membre.

• erupția se poate extinde rapid în 24-48 de ore.
• petele pot fuziona, iar zone largi ale pielii devin roșii și reliefate.
• uneori apar mâncărimi, dar acestea nu sunt întotdeauna prezente.

Când trebuie să mergi la spital?

Solicită ajutor medical de urgență dacă observi:

• probleme de respirație, respirație rapidă și zgomotoasă;
• stare de letargie, confuzie sau lipsa reacției la stimuli;
• semne de deshidratare (lipsa lacrimilor, urinare rară, gura uscată);
• convulsii sau pierderea conștienței. 

Erupția durează între 5 și 7 zile, apoi începe să dispară, pielea se decojește discret. Copilul poate rămâne febril încă 2-3 zile după apariția leziunilor cutanate. Copiii vaccinați pot dezvolta forme mai ușoare, iar manifestările pot fi incomplete (exemplu: lipsa erupției sau febră mai scăzută). Unii copii au simptome digestive asociate, cum ar fi vărsături sau diaree, fiind important să primească lichide adecvate pentru a preveni deshidratarea. 

Diagnosticarea unui caz de rujeolă

Diagnosticul de rujeolă se bazează pe consult medical, istoricul recent de contact cu persoane bolnave și pe semnele clinice, precum febra mare, erupția caracteristică și aspectul petelor Koplik. Un medic pediatru decide, uneori, efectuarea unor teste suplimentare pentru confirmare:

1. analize de sânge pentru anticorpi IgM anti-rujeolic (indică infecție acută);
2. testare pentru IgG (dovadă de imunitate dobândită după boală sau vaccin);
3. analiză genetică PCR pentru identificarea directă a virusului (rareori).

Aceste investigații nu sunt necesare la fiecare caz, dar pot clarifica diagnosticul, mai ales dacă simptomele nu sunt tipice.

Diferențierea față de alte boli cu erupție cutanată

Erupțiile cutanate pot apărea în mai multe boli ale copilăriei (rubeolă, scarlatină, roseolă, reacții alergice). Diferențierea se face prin consult medical specializat, folosind semne clinice specifice și rezultatele analizelor. In anumite cazuri, un medic dermatolog poate oferi suport suplimentar pentru evaluarea leziunilor de pe piele, dacă există suspiciuni. 

Tratamentul și gestionarea rujeolei la copii

Rujeola nu are tratament antiviral specific. Gestionarea bolii presupune:

• scăderea febrei cu medicamente recomandate de pediatru;
• hidratare continuă, cu apă, ceai sau supă;
• odihnă într-un spațiu aerisit și liniștit

Această boală este asociata și unui anumit risc de complicații:

• pneumonie (afectează plămânii, necesită tratament spitalicesc la copii mici);
• otită medie (infecție a urechii, însoțită de durere și, uneori, pierderea temporară a auzului);
• laringită (inflamația laringelui, cu răgușeală și dificultate la respirație);
• diaree severă, care poate agrava deshidratarea.

Prevenirea rujeolei la copii

Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) asigură protecția împotriva rujeolei. Schema recomandată include:

• prima doză la 12–15 luni;
• a doua doză la 4–6 ani.

Acest vaccin oferă imunitate pentru peste 95% dintre copiii care îl primesc conform schemei. Dacă un copil nevaccinat intră în contact cu virusul, administrarea vaccinului în primele 72 de ore poate preveni apariția bolii sau îi reduce intensitatea. Pentru copiii care nu pot primi vaccinul din motive medicale, administrarea imunoglobulinelor oferă protecție temporară.

Vaccinarea la nivel de comunitate (imunizarea majorității copiilor) limitează circulația virusului și protejează indirect persoanele care nu pot fi vaccinate. Focarele de rujeolă apar frecvent în zonele cu acoperire vaccinală scăzută, așa cum s-a văzut în ultimii ani inclusiv în anumite regiuni din România.

Rujeola rămâne o boală contagioasă cu impact major asupra sănătății copiilor nevaccinați, dar poate fi prevenită eficient prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de igienă și protecție. Recunoașterea timpurie a simptomelor, consultul medical prompt și respectarea indicațiilor specialiștilor reduc riscul de complicații. Cu o abordare corectă, cei mici își pot recăpăta sănătatea și energia rapid.

Disclaimer: Informațiile din acest articol sunt cu scop educativ și nu înlocuiesc evaluarea medicală. Dacă observi la copilul tău febră mare, erupție cutanată sau dificultăți de respirație, mergi de urgență la medic. Pentru diagnostic și tratament personalizat, programează o consultație la Memorial România!