Ce este boala Crohn

Ce este boala Crohn

Boala Crohn este una din cele mai des întâlnite afecțiuni inflamatorii, mediate autoimun, ale tubului digestiv. Afecțiunea poate apărea atât la copii cât și la adulți, incidența bolii fiind crescută în jurul vârstei de 30 ani, este mai des întâlnită în țările cu un statut socio-econimic ridicat și este greu de prevenit datorită componenetei multifactoriale.

Patologia se caracterizează prin apariția unui proces inflamator care duce la formarea de leziuni ulcerative ce poate afecta toate straturile tubului digestiv. In ceea ce privește localizarea patologiei, acesta poate aparea în orice segment al tubului digestiv, de la nivelul esofagului până la nivelul rectului, însă cea mai frecventă localizare a bolii Crohn este la nivelul intestinului subțire (ileon terminal).

Cauzele bolii Crohn

Până la momentul actual,  nu au putut fi identificate cu exactitate cauzele care duc la apariția bolii Crohn, aceasta fiind o afecțiune mediată autoimun în care se produce o modifcare a toleranței imune  asupra florei intestinale ce apare sub acțiunea unor factori de mediu (factori de risc) pe un fond de susceptibilitate genetică.

Există o serie de factori de risc care contribue la apariția bolii:

• Vârsta: boala Crohn este o afecțiune a adultului tânăr;
• Fumatul: crește riscul de apariție a bolii; în plus, studiile de specialitate arată faptul că fumătorii prezintă un tablou clinic mult mai zgomotos comparativ cu pacienții nefumători;
• Istoric familial de boala Crohn
• Dieta: dezorganizată, bogata in alimente procesate termic si saraca in fibre
• Unele medicamente: antibiotice, anticoncepționale, antiinflamatoare nesteroidiene;
• Stilul de viață dezorganizat și stresul.

Tipuri de boala Crohn

Boala Crohn este o afecțiune digestivă caracterizată prin apariția unui proces inflamator care poate apărea la orice segment al tubului digestiv. Astfel, în funcție de localizarea inflamației, există mai multe tipuri de boală:

• Localizare gastrică și duodenală= Boală Crohn gastroduodenală; formă rară;
• Localizare jejun și ileon= Boală Crohn jejuno-ileală; formă rară;
• Localizare ileală= Ileită;
• Localizare ileon și colon= Ileocolită; cea mai frecventă formă;
• Localizare colon= Colită Crohn;
• Localizare anală= Boală perianală.

Simptome boala Crohn

În ceea ce privește simptomatologia clinică, Boala Crohn poate fi o afecțiune debilitanta care poate impacta considerabil activitatea socio-profesională și calitatea vieții a acestor pacienti . Alături de simptomatologia digestivă/extradigestivă caracteristică acești pacienți pot asocia oboseală, anxietate, depresie . De cele mai multe ori, boala are o evoluție ondulatorie, cu perioade de remisiune și perioade de exacerbări.

• Manifestări digestive:

• Accelerarea tranzitului intestinal: diaree cronică; pacienții prezintă multiple scaune apoase, mucoase, uneori cu produse patologice;
• Sindrom dureros abdominal;
• Greață sau vărsături;
• Diminuarea apetitului;
• Scădere involuntară ponderală;
• Apariția sângerării în scaun;
• Senzație de defecație incompletă;
• Fistule perianale;
• Ulcerații digestive.

• Manifestări extradigestive:

• Subfebrilitate sau febră
• Oboseală exagerată;
• Dureri la nivelul coloanei vertebrale lombare;
• Afectarea articulațiilor: artrită;
• Afectarea ochiului: irită sau conjunctivită;
• Anemie feriprivă;
• Litiază renală.

Diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului de boala Crohn este nevoie de un consult medical gastroenterologic, de specialitate. Medicul va efectua o anamneză completă, un examen fizic amănunțit și va recomanda efectuarea următoarelor investigații paraclinice:

• Analize de sânge: hemoleucogramă, probe de inflamație, glicemie, ionogramă, probe renale, probe hepatice, Ac anti citomegalovirus
• Probe se scaun: coprocultură/coproparazitologic, toxina A/B Cl difficile, calprotectina fecală
• Endoscopia digestivă superioară: permite explorarea tubului digestiv superior- cavitate bucală, esofag, stomac, prima porțiune a intestinului subțire; se vor preleva biopsii de la nivelul zonelor suspecte;
• Colonoscopia: investigație imagistică care explorează tubul digestiv inferior, de la nivelul anusului până la nivelul colonului ascendent; se recomandă prelevarea de biopsii de la nivelul regiunilor suspecte;
• Computer tomograf (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN): se efectuează pentru a obține informații suplimentare sau pentru a evidenția eventuale complicații locale;
• Endoscopia prin videocapsulă: constă în explorarea întregului tub digestiv cu ajutorul unei videocapsule; aceasta va fi înghițită și eliminată prin anus iar în timp ce traversează tubul digestiv, va fotografia interiorul acestuia.

Tratament

În boala Crohn, tratamentul are rolul de a reduce/remite inflamația de la nivel intestinal stopând astfel evoluția bolii, boala nu se poate vindeca ci se poate menține într-o fază inactivă cu tratament adecvat cât mai precoce instituit. Medicația este administrată cu scopul de a ameliora simptomatologia clinică și nu cu scopul de a vindeca boala, acest lucru nefiind posibil în momentul de față. Schema terapeutică va fi stabilită de către medicul curant, în funcție de localizarea procesului inflamator, vârsta pacientului, intensitatea simptomatologiei, existența complicațiilor.

Terapia specifica bolii Crohn include:

• Corticosteroizii: antiinflamatoarele steroidiene sunt medicamentele utilizate în puseele de activitate ale bolii; nu se pot administra pe perioade lungi de timp;
• 5 aminosalicitații: Sulfasalazina sau Mesalamina;
• Imunomodulatoare: Azatioprina, Ciclosporina, Metotrexatul si 6-Mercaptopurina- se administrează în formele cronice de boală, cu scopul de a reduce inflamația și se a diminua necesitatea de corticoterapie;
• Terapie biologică : Medicamentele anti-TNF (anticorpi monoclonali), anti integrine sau antiinterleukine : Natalizumab, Vedolizumab, Infliximab, Ustekinumab,  acționează asupra sistemului imun și sunt rezervate cazurilor severe de boală, care nu răspund la un alt tip de tratament;
• Antibiotice: se administrează în complicații precum fistule sau abcese;

Când se recomandă intervenția chirurgicală

Boala Crohn este o afecțiune care nu se vindecă, rolul tratamentului medicamentos fiind acela de a calma puseul bolii, de a reduce inflamația precum și de a menține pacientul pentru o perioadă cât mai lungă de timp în stare de remisiune. Din nefericire însă, există cazuri în care boala Crohn nu poate fi ținută sub control cu ajutorul terapiei medicamentoase, situație în care este nevoie de intervenția chirurgicală.

Operația în boala Crohn se efectuează pentru a rezolva complicații precum ocluzia intestinală, sângerările grave, fistulele, abcesele abdominale. În absența unor astfel de complicații, operația se poate efectua cu scopul de a îndepărta o porțiune de intestin foarte afectată de procesul inflamator, manevră efectuată cu scopul de a diminua intensitatea simptomatologiei clinice.

Există mai multe variante de intervenții chirurgicale, medicul curant fiind cel care stabilește ce variantă de operație să efectueze. Frecvent, după intervenția chirurgicală, e posibil să fie nevoie de colostomă (anus contra naturii) sau de ileostomă, motiv pentru care decizia de interveție chirurgicală trebuie pusă foarte bine în balanță.

Regim alimentar pentru boala Crohn

Deoarece boala Crohn presupune existența unui proces inflamator la nivelul tubului digestiv, alimentația joacă un rol foarte important, motiv pentru care fiecare pacient diagnosticat cu această afecțiune ar trebui să consulte un medic dietetician, sub îndrumarea și supravegherea căruia să-și formeze noi obiceiuri alimentare, adaptate necesităților organismului.

• Scăderea aportului de grăsimi: din cauza inflamației locale, tubul digestiv nu mai funcționează la parametrii optimi, motiv pentru care poate deveni dificilă descompunerea și absorbția grăsimilor;
• Scăderea consumului de produse lactate: produsele pe bază de lapte întrețin inflamația locală și produc accentuarea durerii și a diareii;
• Consum adecvat de fibre: în funcție de toleranța fiecărui pacient în parte;
• Consum crescut de lichide: deshidratarea este frecvent întâlnită prin diaree, vărsături sau sângerări; din acest motiv hidratarea corespunzătoare este esențială;
• Vitamine și minerale sub formă de suplimente: sunt importante deoarece intestinul nu mai poate absorbi întreaga cantitate de vitamine și minerale din alimente;
• Limitarea, pe cât posibil, a consumului de alcool: alcoolul stimulează inflamația intestinală;
• Probiotice: sunt utile pentru refacerea florei bacteriene intestinale distrusă de procesele inflamatorii locale;
• Consum de alimente cu conținut ridicat în prebiotice: sparanghel, banane, praz.

Complicații boala Crohn

Există situații în care pacienții cu boala Crohn pot prezenta o serie de complicații specifice bolii, precum:

• Ocluzia intestinală: apare în situația în care procesul inflamator cuprinde o zonă circumferențială a tubului digestiv care, în timp, se poate fiboza și îngusta, determinând astfel ocluzia intestinală; este o urgență chirurgicală și necesită tratament de specialitate;
• Fistulele intestinale: căi de comunicare între intestin și alte zone, anormale; se pot forma fistule entero-enterice, entero-vezicale, entero-vaginale, entero-cutanate;
• Abcese: se pot forma la orice nivel; sunt colecții pline cu puroi care necesită tratament adecvat;
• Ulcere: produse de procesul inflamator cronic;
• Anemia severă: prin sângerare;
• Megacolonul toxic: dilatația colonului; risc crescut de perforație:
• Tromboza venoasă: apariția unor cheaguri de sânge la nivelul sistemului venos;
• Cancerul colorectal: pacienții cu boală Crohn au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal
• Malnutriția: datorită inflamației, intestinul nu mai poate absorbi nutrienții și mineralele din alimentație.

Legătura cu colita ulcerativă

Atât boala Crohn cât și colita ulcerativă, sunt două afecțiuni inflamatorii ale tubului digestiv care se caracterizează prin apariția unui proces inflamator la nivelul diferitelor segmente ale acestuia. Similar bolii Crohn, și în colita ulcerativă tabloul clinic este dominat de diaree, dureri abdominale, scădere ponderală, sângerări rectale și astenie fizică marcată. Cu o incidență egală la ambele sexe, atât boala Crohn cât și colita ulcerativă sunt boli inflamatorii intestinale ale adultului tânăr (15-35 ani).

Deși există foarte multe asemănări între cele două boli inflamatorii intestinale, în esență sunt două patologii complet diferite, distincte prin localizarea procesului inflamator. Dacă în cazul bolii Crohn, inflamația se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv, în colita ulcerativă inflamația este strict localizată la nivelul colonului si afectează întodeauna rectul. Mai mult decât atât, dacă procesul inflamator în boala Crohn poate afecta toate straturile peretelui tubului digestiv, în colita ulcerativă inflamația cuprinde doar mucoasa acestuia.

Boala Crohn la copii

Există situații în care boala Crohn este diagnosticată la copii cu vârsta cuprinsă între 4-12 ani. Tabloul clinic al bolii este similar cu cel al adulților însă posibilitatea de apariție a complicațiilor este mai mare la copii comparativ cu pacienții adulți. De asemenea, studiile de specialitate au arătat faptul că evoluția bolii Crohn la copii poate fi mai rapidă decât în cazul adulților.

Cea mai gravă complicație a bolii Crohn la copii este reprezentată de tulburările de creștere cauzate de malnutriție. Deoarece copilul este în plin proces de dezvoltare iar necesarul de nutrienți, vitamine și minerale este crescut, poate apărea încetinirea creșterii copilului prin prisma absorbției deficitare intestinale a elementelor necesare creșterii și dezvoltării armonioase a acestuia.

Boala Crohn la gravide

Deoarece boala Crohn afectează adultul tânăr, au fost descrise numeroase cazuri de boală la gravide. Studiile de specialitate au arătat faptul că sarcina poate exacerba boala, motiv pentru care fiecare femeie cu boală Crohn care rămâne însărcinată trebuie să anunțe medicul curant deoarece este posibil să fie nevoie de introducerea unui nou medicament în schema terapeutică, cu scopul de a controla boala pe parcursul sarcinii.

De asemenea, femeile care se află în plin puseu de activitate al bolii și rămân însărcinate, se vor confrunta cu o agravare a simptomatologiei. Din acest motiv medicii recomandă ca femeia să aștepte 3 luni de la intrarea în remisiune și până la concepție. 1 din 10 femei diagnosticate cu boală Crohn pot suferi un avort spontan.

În ceea ce privește modalitatea nașterii, boala Crohn nu reprezintă o indicație pentru cezariană însă, la femeile diagnosticate cu boală Crohn la nivelul anusului sau al rectului, se recomandă intervenția chirurgicală. Femeile cu boală Crohn pot alăpta, deoarece nu există nicio contraindicație cu privire la acest aspect.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/crohns-disease/symptoms-causes/syc-20353304

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9357-crohns-disease

https://www.crohnscolitisfoundation.org/what-is-crohns-disease

https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/crohns-disease