Bronhoscopie: ce este și când se recomandă

Aparatul respirator, unul dintre cele mai complexe sisteme ale organismului, poate fi afectat de diverse patologii.

Una din modalităţile de investigare a sistemului respirator este bronhoscopia, ce are atât rol diagnostic (furnizează informaţii preţioase cu privire la afecţiuni ale aparatului respirator), cât și terapeutic (în timpul intervenţiei se pot efectua diferite manevre pentru tratarea anumitor afecţiuni respiratorii).

Cum se efectuează bronhoscopia?

Bronhoscopia sau endoscopia bronșică este o procedură minim invazivă și nedureroasă cu ajutorul căreia se explorează interiorul căilor respiratorii aeriene. Segmentele care sunt vizualizate în timpul investigaţiei sunt faringele, laringele, corzile vocale, traheea, bronhiile principale și bronhiile segmentare.

Efectuarea unei bronhoscopii se face sub atenta supraveghere a cadrelor medicale, în condiţii maxime de siguranţă. Manevra determină un oarecare disconfort pentru pacient. Din acest motiv procedura implică efectuarea în prealabil a unei anestezii locale, pentru a face mai ușoară pătrunderea bronhoscopului și pentru a inhiba reflexul de tuse. De asemenea, bronhoscopia se poate efectua cu sedarea ușoară sau profundă a pacientului.

Investigaţia presupune introducerea prin nas sau gură a unui tub lung și subţire (fibrobronhoscop), dotat la capătul distal cu o cameră video de dimensiuni foarte mici pentru a transmite imagini pe un monitor. Fibrobronhoscopul este împins de medicul pneumolog prin mișcări fine, puţin câte puţin, până depășește corzile vocale și ajunge în căile respiratorii. Pe toată perioada procedurii, medicul urmărește cu atenţie imaginile transmise pe monitor și identifică zonele suspecte. În momentul în care bronhoscopul depășește corzile vocale, pacientul nu mai poate vorbi, dar poate comunica cu medicul prin gesturile mâinilor.

Pe toată perioada efectuării unei bronhoscopii parametrii vitali ai pacientului (tensiunea arterială, alura ventriculară, saturaţia sângelui în oxigen) vor fi monitorizaţi în permanenţă.

Cât timp durează bronhoscopia?

În medie intervalul de timp necesar pentru efectuarea bronhoscopiei este de 5-10 minute. Acesta se poate modifica în funcţie de fiecare caz și de fiecare pacient în parte. De asemenea, pacientul poate resimţi disconfort în zona gâtului, durere, senzaţie de lipsă de aer sau tuse. Dacă simptomele devin foarte intense, procedura se oprește chiar dacă nu a fost finalizată. După procedură, pacientul trebuie să rămână sub supraveghere medicală o anumită perioadă de timp.

Când este indicată bronhoscopia?

Medicul pneumolog poate recomanda efectuarea bronhoscopiei la pacienţii cu simptome respiratorii cronice, de lungă durată, a căror cauze nu au fost identificate prin alte metode de investigaţie.

Bronhoscopia este recomandată în cazul pacienţilor care se confruntă cu tuse cronică ce nu cedează la tratamente clasice, cu expectoraţie cu sânge, „wheezing” sau stridor („respiraţie șuierătoare”) și dacă prezintă modificări radiologice pulmonare.

Bronhoscopia poate diagnostica afecţiuni pulmonare precum cancerul pulmonar, tumori benigne pulmonare, boli inflamatorii cu localizare pulmonară, boli autoimune cu manifestări pulmonare, pneumonii, bronho-pneumonii. În situaţia în care există semne de infecţie, cu ajutorul bronhoscopului se pot extrage probe biologice (secreţii pulmonare) cu scopul de a identifica germenele care a dus la apariţia acesteia. Mai mult decât atât, dacă în timpul procedurii medicul suspicionează existenţa unor modificări maligne, poate preleva o mostră de ţesut bioptic (biopsie bronșică), care va fi ulterior examinată microscopic.

O altă indicaţie deloc de neglijat a bronhoscopiei este componenta terapeutică. În acest sens bronhoscopia se poate efectua pentru a trata anumite afecţiuni pulmonare precum extragerea unui corp străin localizat la nivelul căilor respiratorii, îndepărtarea unei formţiuni tumorale prin ardere, îngheţare sau montare de stenturi, terapia fistulelor bronșice, oprirea sângerărilor locale prin administrarea de substanţe procoagulante.

În ceea ce priveșete patologia tumorală malignă, bronhoscopia face parte din protocolul de diagnostic și stadializare al cancerului pulmonar. Procedura permite prelevarea de biopsii, evaluarea gradului de diseminare la nivel local a cancerului, dar și monitorizarea ulterioară a recidivei tumorale.

Ce riscuri implică efectuarea unei bronhoscopii?

Deși cazurile raportate în care au apărut complicaţii au fost minime, înainte de procedură pacientul trebuie să fie informat cu privire la eventualele simptome care pot apărea după ce efectuează bronhoscopia: tuse seacă, sângerare, voce îngroșată, febră sau durere toracică sau durere în gât. Acestea se vor diminua în cel mult o zi.

Foarte rar, pot exista complicaţii precum edemul pulmonar acut, sângerări masive, infarctul miocardic. Orice reacţie adversă trebuie anunţată medicului curant.

Pentru a scădea riscurile asociate bronhoscopiei, pacientul trebuie să menţioneze medicului toate afecţiunile cunoscute și tratamentele efectuate la domiciliu.

Bronhoscopia nu prezintă contraindicaţii absolute, doar relative și în anumite situatii, aceasta nu poate fi efectuată în regim ambulatoriu, ci necesită internarea pacientului pentru a fi monitorizat o perioadă mai  îndelungată.

Recomandări înainte de a efectua bronhoscopia

Procedura de bronhoscopie presupune o pregătire în prealabil care constă în întreruperea aportului de alimente și de lichide cu minimum 8 ore înainte de procedură.

Dacă pacientul utilizează o proteză dentară mobilă, se recomandă ca aceasta să fie îndepărtată în timpul procedurii.

Pacientul trebuie să comunice medicului pneumolog care va efectua procedura, dacă prezintă reacţii alergice la substanţele anestezice sau la orice alt medicament.

În situaţia în care în timpul bronhoscopiei se practică biopsie bronșică, pacientul trebuie să întrerupă terapia anticoagulantă cu câteva zile înainte de procedură la indicaţia medicului care a instituit terapia anticoagulantă sau a medicului care efectuează bronhoscopia.

Înainte de efectuarea unei bronhoscopii se recomandă realizarea unui set de analize uzuale care include hemoleucograma, parametrii coagulării, spirometria și electrocardiograma (ECG).

Recomandări după ce efectuezi bronhoscopia

După finalizarea bronhoscopiei pacienţii nu au voie să mănânce și să bea minimum 2 ore. Aceștia rămân sub atenta monitorizare a cadrelor medicale o perioada de timp înainte de a pleca acasa, însă internarea peste noapte este necesară doar în anumite situaţii speciale. În cazul pacienţilor care au beneficiat de sedare, nu este recomandat să conducă vehicule în ziua respectivă, deoarece capacitatea de concentrare și de reacţie sunt influenţate semnificativ. 

În concluzie, bronhoscopia este o metodă de diagnostic și de tratament pentru explorarea aparatului respirator, cu implicaţii multiple în practica medicală. În cadrul Spitalului Memorial Băneasa, cadrele medicale efectuează bronhoscopii în condiţii de maximă siguranţă, conform celor mai înalte norme în vigoare.

 

BIBLIOGRAFIE:

https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/bronchoscopy

https://medlineplus.gov/ency/article/003857.htm

https://www.cancer.org/cancer/diagnosis-staging/tests/endoscopy/bronchoscopy.html

https://www.webmd.com/lung/what-is-bronchoscopy