Sindromul de apnee în somn: cauze, riscuri, tratament

Ce este apneea în somn

Sindromul de apnee în somn (SASO) este o afecţiune medicală extrem de periculoasă care se caracterizează prin episoade de oprire bruscă a respiraţiei apărute în timpul somnului pentru o durată de timp de minimum 10 secunde.

Acest fenomen apare în urma relaxării musculaturii de la nivelul căilor respiratorii care, în condiţii fiziologice, au rolul de a menţine permeabile căile aeriene.

În sindromul de apnee în somn, musculatura se relaxează și blochează parţial sau total căile respiratorii ceea ce presupune scăderea cantităţii de aer care pătrunde în plămâni sau chiar blocarea completă a aerului.

Cauze sindromul de apnee în somn

Sindromul de apnee în somn este o afecţiune frecvent întâlnită ce poate avea:

1. Cauze anatomice: mușchii orofaringelui și ai nazofaringelui, responsabili cu menţinerea permeabilităţii căilor aeriene, se relaxează în timpul somnului și determină îngustarea căilor respiratorii; afecţiunea poartă denumirea de apnee de tip obstructiv;
2. Cauze neurologice: la nivelul creierului există centrii de control al respiraţiei care trimit impulsuri mușchilor respiratori cu scopul de a se contracta și de a face posibilă respiraţia; în apneea de tip central, nu se mai transmit impulsuri de la creier la mușchii respiratori, iar respiraţia se oprește;
3. Cauze mixte: sindromul de apnee în somn este determinat atât de cauze anatomice, cât și centrale.

Factori de risc 

Există o serie de factori de risc care se asociază cu sindromul de apnee în somn:

• sexul: sindromul de apnee în somn este de 3 ori mai frecvent întâlnit la bărbaţi decât la femei;
• vârsta: sindromul de apnee în somn este mai des întâlnit la persoanele în vârstă;
• obezitatea: grăsimea de la nivel cervical anterior, care prin efectul gravitaţional (atunci când pacientul este întins pe spate și baza limbii coboară), determină îngustarea suplimentară a căilor respiratorii superioare, putând bloca oro-faringele și determinând apariţia sindromului de apnee în somn;
• factori anatomici: persoanele cu gâtul scurt sau gros prezintă căile aeriene mai înguste;
• factori familiali: crește riscul de apariţie a sindromului de apnee în somn la persoanele cu rude de gradul I diagnosticate cu această afecţiune;
• fumatul: persoanele care fumează prezintă o îngustare a căilor respiratorii prin inflamaţia cronică de la nivelul mucoasei căilor aeriene;
• consumul de alcool;
• bolile respiratorii: bronhopneumonia obstructivă cronică, astmul bronșic, rinita cronică, deviaţia de sept
• alte afecţiuni precum: insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat tip II, boala Parkinson;
• medicamentele de tip sedativ și hipnotic.

Simptome 

De foarte multe ori pacienţii care suferă de sindromul de apnee în somn nu recunosc simptomele bolii (se întâmplă ca oprirea respiraţiei să fie semnalată de persoana care doarme împreună cu pacientul).

Simptomele cele mai frecvente în sindromul de apnee în somn sunt:     

• episoadele repetate de oprire a respiraţiei în timpul nopţii;
• sforăitul intens;
• pacientul se trezește obosit;
• somnolenţă intensă ziua;
• somnul de noapte este întrerupt de treziri frecvente, bruște, din cauza lipsei de aer;
• scăderea capacităţii de atenţie;
• scăderea capacităţii de concentrare;
• dimineaţa pacientul se trezește cu gura uscată sau cu durere în gât;
• cefalee matinală;
• tulburările de somn de tip insomnii, ce se pot instala treptat;
• tulburările de memorie;
• nervozitatea, iritabilitatea;
• apariţia stărilor de anxietate și depresie;
• nicturia (3-4 emisii micţionale în timpul nopţii);
• tulburările sexuale de tipul scăderii libidoului.

Diagnostic 

Pentru a stabili diagnosticul de sindrom de apnee în somn este nevoie de un consult de specialitate în cabinetul medicului de pneumologie sau ORL.

Stabilirea diagnosticului va începe cu anamneza (medicul va aduna informaţii referitoare la momentul și modalitatea de debut a simptomatologiei, boli asociate, stil de viaţă etc); examenul clinic permite măsurarea tensiunii arteriale, stabilirea greutăţii, înălţimii și circumferinţei gâtului, măsurarea nivelului de oxigen din sânge cu ajutorul pulsoximetrului.

Pentru a stabili diagnosticul de sindrom de apnee în somn medicul va aplica pacientului două chestionare specifice bolii: Chestionarul Epworth (stabilește gradul de somnolenţă diurnă) și Chestionarul STOP BANG (stabilește riscul de apnee în somn). Imagistic se pot explora căile aeriene cu ajutorul endoscopiei flexibile care permite obiectivarea patologiei nazale, faringiene sau laringiene.

Confirmarea diagnosticului de apnee în somn se realizează cu ajutorul poligrafiei ventilatorii nocturne. 

Această investigaţie presupune urmărirea în somn, pe timpul nopţii, la domiciliu, pentru minimum 5 ore a: fluxului nazal, mișcărilor abdominale și toracice, saturaţiei în oxigen a sângelui și  poziţiei corpului; acestea sunt posibile cu ajutorul unui aparat (poligraf) care înregistrează valorile obţinute și schiţează un traseu pe baza căruia medicul va stabili diagnosticul de sindromul de apnee în somn.

O altă modalitate de a diagnostica sindromul de apnee în somn este reprezentată de polisomnografie. Aceasta este o investigaţie nedureroasă, neinvazivă, efectuată strict sub supravegherea unui cadru medical. Spre deosebire de poligrafia respiratorie, polisomnografia obţine informaţii despre un număr mai mare de parametrii măsuraţi pe perioada somnului precum activitatea creierului (encefalogramă), activitatea mușchilor (electromiogramă), activitatea inimii (electrocardiogramă), poziţia corpului, fluxul oro-nazal, saturaţia sângelui în oxigen, mișcările toraco-abdominale.

Riscuri sindromul de apnee în somn

Pacienţii care suferă de sindromul de apnee în somn sunt supuși unui număr mare de riscuri, precum:

• hipoxemia: scăderea cantităţii de oxigen din sânge;
• complicaţiile cardiovasculare: hipertensiune arterială esenţială, infarct miocardic, accident vascular cerebral, tulburări cardiace de ritm, hipertensiune pulmonară, cord pulmonar cronic;
• oboseala permanentă;
• nervozitatea, iritabilitatea;
• apariţia diabetului zaharat de tip 2;
• bolile psihiatrice: depresii, pierderi de memorie;
• afectarea calităţii vieţii: tulburări de comportament, iritabilitate, nervozitate; reducerea performanţelor fizice.

Tratament sindromul de apnee în somn

Tratamentul sindromului de apnee în somn variază în funcţie de intensitatea simptomatologiei și gravitatea bolii. Pentru sindromul de apnee în somn ușor se recomandă reducerea greutăţii corporale, eliminarea alcoolului și a tutunului, adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Pentru sindromul de apnee în somn moderat sau sever se recomandă terapia CPAP, ce este considerată în prezent cea mai eficientă metodă de tratament.

Terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) 

Presupune administrarea continuă, pe timpul nopţii, printr-o canulă nazală sau oronazală a aerului cu presiune pozitivă, cu scopul de a menţine căile respiratorii superioare deschise și permeabile, în timpul somnului.

În cazul pacienţilor necomplianţi la terapia CPAP, o alternativă terapeutică ar fi terapia BiPAP, ce are un mecanism de acţiune similar cu terapia CPAP; diferenţa constă în faptul că aparatul BiPAP introduce în mască aer la o presiune mai mare în inspir și la o presiune mai mică în expir.

În situaţia în care un pacient nu tolerează aparatele care introduc permanent aer în căile respiratorii, există alternative terapeutice reprezentate de dispozitivele orale: atele mandibulare sau gutiere. Scopul acestora este de a menţine deschise căile aeriene prin metode fizice. Atelele mandibulare și gutierele sunt individualizate în funcţie de anatomia fiecărui pacient în parte, iar eficacitatea acestora este mai mică în comparaţie cu aparatele CPAP.

În situaţia în care sindromul de apnee în somn este cauzat de modificări structurale ale căilor respiratorii, care îngreunează respiraţia, se recomandă tratamentul chirurgical care are ca scop rezolvarea particularităţilor anatomice și a obstrucţiei nazale.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK564431/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631

https://www.nhs.uk/conditions/sleep-apnoea/