Durere de umăr: factori de risc, cauze, diagnostic și opțiuni de tratament

Durerea de umăr apare des și poate schimba modul în care îți desfășori activitățile obișnuite. Poate te trezești peste noapte cu dificultăți la ridicatul brațului sau observi că este greu să te îmbraci ori să te speli pe cap. Numeroase persoane ajung să se confrunte măcar o dată cu disconfort la acest nivel. Să cunoști cauzele, factorii favorizanți, metodele actuale de diagnostic și variantele de tratament te ajută să iei decizii corecte pentru sănătatea articulației umărului.

În acest articol găsești explicații clare despre structura umărului, motivele pentru care este predispus la dureri, semnele care cer atenție medicală, cum diferă investigațiile și ce soluții de tratament există. Vei descoperi exemple reale, recomandări practice și resurse pentru prevenție. Citește mai departe pentru a lua decizii informate și a te bucura de o recuperare rapidă.

Cum funcționează articulația umărului

Umărul se remarcă prin libertate mare de mișcare, dar și prin sensibilitate la leziuni. Articulația leagă brațul de trunchi și conține trei oase principale:

• humerus (osul brațului)
• scapula (omoplatul)
• clavicula

Între aceste oase, găsim două articulații importante:

• glenohumerală: permite rotirea și ridicarea completă a brațului, funcționând ca o bilă într-o cavitate
• acromion-claviculară: asigură mobilitate și stabilizează articulația la mișcările complexe

Suportul și protecția structurilor vin de la:

• coafa rotatorie: patru mușchi și tendoane care țin capul humerusului în articulație;
• bursa: o pungă mică plină cu lichid ce reduce frecarea între mușchi și oase;
• capsula articulară: o membrană subțire cu lichid sinovial care hrănește și menține lubrifierea.

O ruptură, inflamație sau traumă la orice nivel afectează mobilitatea și poate duce rapid la dureri considerabile. De exemplu, un accident la sport poate duce la ruptură de coafă a rotatorilor, iar o lovitură directă poate genera fractură de claviculă.

Factori de risc pentru apariția durerii de umăr

Mai mulți factori te predispun la leziuni sau dureri la umăr. Atenția la acești factori scade riscul accidentărilor și ajută la anticiparea anumitor probleme:

• Vârsta peste 40 de ani: tendoanele și cartilajul se uzează, ceea ce favorizează leziunile cronice.
• Activități repetitive sau suprasolicitare: sportivi amatori sau profesioniști care practică tenis, înot sau handbal, dar și muncitori care ridică frecvent brațul, pot dezvolta tendinite, bursite sau rupturi.
• Traumatisme: căzăturile sau loviturile, precum cele suferite la schi sau bicicletă, pot duce, printre altele, la fracturi de claviculă (detalii aici: fractura de claviculă) sau fracturi de humerus (fractura de humerus).
• Postura defectuoasă și lipsa exercițiului: statul îndelungat la birou, fără pauze pentru întindere, duce la slăbirea musculaturii și la suprasolicitarea tendoanelor.
• Afecțiuni medicale: boli precum diabetul, tulburările tiroidiene sau reumatismul pot crește riscul de inflamații și limitare articulară. Exemple de afecțiuni reumatice găsești aici: reumatologie.
• Obiceiuri nesănătoase: obezitatea, fumatul și sedentarismul afectează circulația și reduc capacitatea organismului de a vindeca țesuturile.

Acest mix de factori explică de ce atât persoanele active, cât și cele sedentare ajung să resimtă probleme la umăr.

Cauze frecvente ale durerii de umăr

Disconfortul de la nivelul umărului provine dintr-o varietate de leziuni sau afecțiuni. Enumerăm cele mai întâlnite situații:

Leziuni ale coafei rotatorii

Acestea apar frecvent la persoane care ridică brațul repetat sau au suferit o întindere bruscă.

• tendinita rotatorilor: inflamație a tendoanelor care cauzează durere la mișcare
• ruptura tendoanelor: poate fi parțială sau totală, adesea ca urmare a unui accident sau a unui efort excesiv

Tendinita calcificantă

Apare când se depun cristale de calciu pe tendoane, blocând mișcarea și inducând dureri bruște, uneori intense, care trezesc pacientul din somn.

Umărul înghețat (capsulita adezivă)

Progresează lent, ajungând să blocheze articulația. Cel mai des apare la persoane peste 50 de ani, mai ales dacă au diabet.

Artroza umărului (omartroza)

Degenerarea cartilajului produce rigiditate, zgomote la mișcare și dureri care persistă chiar și în repaus.

Bursita

Inflamarea bursei determină umflătură, roșeață și limitarea amplitudinii mișcărilor. Pacientul relatează frecvent imposibilitatea ridicării brațului sau schimbarea poziției în timpul somnului.

Sindrom de impingement subacromial

Repetarea ridicărilor de braț (de exemplu, la vopsitul pereților sau la tenis) poate să comprime tendoanele sub acromion, cauzând inflamație și disconfort.

Fracturi la nivelul umărului

Accidentele din sporturi de contact sau trafic pot genera fracturi la humerus sau claviculă. Pentru particularități vezi pagina: fractură de humerus.

Probleme secundare

Durerile resimțite la umăr pot avea sursa în afecțiuni cervicale sau organe interne. De exemplu, compresiunea nervoasă la nivel cervical sau un infarct miocardic pot să genereze dureri iradiate spre umăr. În aceste cazuri, medicul recomandă adesea și investigații precum RMN de coloană cervicală – detalii aici: RMN coloană vertebrală.

Simptome și manifestări clinice

Este important să recunoști semnele durerii de umăr pentru a decide când să ceri ajutor specializat. Simptomele variază de la caz la caz:

• Durere: poate debuta brusc (după un accident) sau insidios (în afectări cronice) și se poate agrava noaptea.
• Limitarea mișcărilor: dificultăți la ridicatul, rotirea sau întinderea brațului. De exemplu, devine greu să porți o geantă pe umăr.
• Umflătură, roșeață, căldură: inflamarea locală, uneori cu senzație de tensiune.
• Slăbiciune musculară: imposibilitatea de a duce la gură o cană de cafea.
• Amorțeală/furnicături: semn de afectare a nervilor periferici.

Alarme medicale

Dacă observi:

• durere după un traumatism serios;
• umăr deformat sau imposibil de mișcat;
• febră asociată;
• dureri în piept sau dificultăți de respirație;

mergi de urgență la medic.

Cum se stabilește diagnosticul durerii de umăr

Un diagnostic corect permite alegerea tratamentului potrivit. Specialistul stabilește cauza după un protocol clar:

1. Consultul clinic
   Medicul te întreabă despre momentul apariției durerii, intensitate, activități recente (sport, muncă fizică) și eventuale traumatisme.

2. Examinarea umărului
   Medicul testează mobilitatea, forța și identifică zonele dureroase sau semnele de inflamație.

3. Investigații imagistice

   • Radiografii: evidențiază fracturi, depuneri de calciu, artroza.
   • Ecografie/RMN: arată detaliat rupturile sau inflamațiile. Detalii suplimentare găsești la RMN coloană vertebrală.

4. Analize de sânge
   Ajută la identificarea infecțiilor sau a bolilor reumatice – vezi reumatologie.

5. Diagnostic diferențial
   Uneori, simptomele de la umăr vin din alte zone, ca în infarct sau patologii pulmonare. Medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a le exclude.

Nu încerca autodiagnosticarea

Simptomele asemănătoare pot avea cauze diferite. Doar medicul poate diferenția corect între afecțiuni similare.

Opțiuni de tratament pentru durerile de umăr

Soluția corectă depinde de cauza durerii, de gradul de afectare și de stilul tău de viață. Împreună cu medicul alegi varianta potrivită, ținând cont de riscuri și recomandări.

Tratament conservator

• Odihnește umărul, dar păstrează mobilitatea: evită mișcările ce provoacă durere, însă nu lăsa umărul complet nemișcat.
• Comprese locale (rece sau cald): aplică gheață prima dată după accident, apoi căldură pentru relaxarea mușchilor.
• Medicamente antiinflamatoare sau calmante: urmează strict indicațiile medicale. Unele medicamente pot irita mucoasa gastrică sau afecta inima, de aceea automedicația nu este recomandată.
• Kinetoterapie: sub îndrumarea unui fizioterapeut, faci exerciții adaptate, crești forța musculaturii și recapeți treptat flexibilitatea. Exercițiile pentru coafa rotatorilor sau pentru restabilirea posturii scad riscul recidivei.
• Recuperare medicală și masaj: completează programul de terapie atunci când există inflamații sau rigiditate; exemple de reabilitare la reumatologie.

Infiltrații cu corticosteroizi

Medicul poate injecta substanțe antiinflamatoare direct în bursa sau articulație pentru a calma durerea care nu cedează la alte tratamente. Administrarea repetată, însă, slăbește tendoanele și favorizează complicațiile, deci procedura trebuie evaluată atent.

Intervenție chirurgicală

• Artroscopie: tehnică minim invazivă prin care medicul repară leziuni, extrage depozitele de calciu sau remediază conflictele subacromiale. Recuperarea este mai rapidă decât la operațiile extinse (detalii despre artroscopie).
• Repararea chirurgicală a tendoanelor/protezarea: medicul recomandă operația doar la leziuni majore sau artroză avansată.

Etapele recuperării

După orice procedură, urmează un program de recuperare stabilit de kinetoterapeut. Respectă indicațiile pentru a reduce complicațiile precum infecțiile, reacțiile la infiltrații sau rigiditatea permanentă.

Notă: Orice tratament și orice supliment alimentar trebuie să respecte recomandarea medicului.

Prevenirea durerilor de umăr

Multe afecțiuni ale umărului pot fi prevenite urmând câteva obiceiuri sănătoase:

• Exercițiile zilnice mențin forța și elasticitatea mușchilor – de exemplu, ridicările cu greutăți mici sau rotirile cu banda elastică.
• Postura corectă la birou: folosește un scaun ergonomic, așază monitorul la înălțimea ochilor și ridică-te periodic pentru întinderi.
• Evită suprasolicitarea: încălzește articulația înainte de sport, alternează tipurile de exerciții și evită ridicarea obiectelor grele fără un antrenament adecvat.
• Stil de viață sănătos: menține greutatea corporală, renunță la fumat și adoptă o alimentație echilibrată.
• Controale regulate: programează vizite preventive și investigații periodice, explicate aici: pachete de prevenție.

Când trebuie să ceri sfatul medicului

Nu amâna vizita la medic dacă observi:

• durere intensă apărută brusc după accident sau cădere;
• restricție totală a mișcării;
• umflătură, roșeață pronunțată sau febră;
• senzație de amorțeală și slăbiciune la nivelul brațului;
• deformarea umărului sau suspiciune de fractură (informații despre fracturi: fractura de claviculă);
• context de boală cronică (diabet, reumatism) sau antecedente articulare.

Simptomele netratate pot evolua și pot agrava calitatea vieții. Doar consultul medical și investigațiile adecvate stabilesc diagnosticul precis și facilitează revenirea la activitățile dorite.

Resurse suplimentare și recomandări

Prevenția rămâne importantă pentru sănătatea umărului. Chiar dacă nu ai simptome, planifică evaluări periodice și informează-te constant din surse credibile despre investigații moderne (de exemplu, artroscopie, RMN sau analize pentru boli reumatice). Recomandări concrete pentru screeninguri și controale preventive găsești aici: pachete prevenție.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament corect, adresează-te întotdeauna unui medic sau farmacist. Informează-te continuu, alege prevenția și discută cu specialiștii pentru un plan adaptat nevoilor tale.