Cancerul de ficat
Este o boală din sfera oncologică care se caracterizează prin prezența unei formațiuni tumorale la nivelul ficatului. Celulele hepatice se transformă în celule maligne, își pierd proprietățile, se multiplică haotic, distrug celulele hepatice sănătoase și afectează întreaga arhitectură hepatică.
Studiile de specialitate arată faptul că, la nivelul mondial, cancerele hepatice se află pe poziția 6 în clasificarea bolilor oncologice. Boala este extrem de periculoasă și poate pune viața pacientului în pericol deoarece ficatul este un organ vital pentru organism iar perturbarea funcțiilor acestuia va avea multiple repercusiuni asupra corpului uman.
Tipuri de cancer hepatic
Din punct de vedere al modalității de apariție, există două categorii de cancer hepatic:
- Cancer hepatic primar: se caracterizează prin apariția celulelor maligne la nivel hepatic încă de la începutul bolii; celulele hepatice devin, din diverse cauze, celule maligne, își pierd proprietățile și funcțiile fiziologice, se multiplică haotic și distrug treptat întreaga structură arhitecturală a ficatului; poartă denumirea de formațiune tumorală primară.
- Cancer hepatic secundar: presupune formarea celulelor canceroase în alte părți ale corpului și migrarea la nivel hepatic; procesul poartă denumirea de metastazare, iar formațiunile tumorale secundare localizate la nivel hepatic se numesc metastaze; cel mai frecvent, cancerul hepatic secundar apare ca urmare a procesului de migrare a celulelor tumorale de la nivel intestinal, prin vena portă.
Din punct de vedere histologic, există mai multe tipuri de cancer hepatic primar:
- Carcinom hepatocelular: reprezintă aproximativ 75% din totalitatea cazurilor de cancer hepatic primar; procesul malign se dezvoltă în hepatocitele lezate fie de consumul cronic de alcool fie de cronicizarea infecției cu virusul hepatitic B; poate metastaza la nivelul intestinului, în pancreas sau stomac și poate pune viața pacientului în pericol;
- Colangiocarcinom: reprezintă aproximativ 15-20% din totalitatea cancerelor hepatice; celulele maligne apar la nivelul căilor biliare intrahepatice sau extrahepatice; boala are o evoluție lentă, progresivă;
- Angiosarcom hepatic: este una din cele mai rare forme de cancer hepatic; procesul malign ia naștere în vasele de sânge hepatice; evoluția unui astfel de cancer este foarte rapidă iar boala, de cele mai multe ori, este descoperită târziu, într-un stadiu avansat;
- Hepatoblastom: este forma de cancer hepatic care apare la copiii;
- Carcinom fibrolamelar: este o formă rară de cancer hepatic.
Factori de risc
Cancerul hepatic apare în momentul în care se produc o serie de modificări la nivelul ADN-ului celulelor hepatice ce le modifică funcția și capacitatea de replicare. Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția cancerului hepatic, precum:
- Vârsta: boala este mai frecventă la persoanele peste 65 ani;
- Sexul: boala este mai frecventă la bărbați;
- Prezența la nivelul organismului a virusului hepatitic B sau a virusului hepatitic C;
- Consumul cronic de alcool;
- Ciroza hepatică reprezintă un factor de risc extrem de important;
- Diabetul zaharat de tip II;
- Încărcarea grasă a ficatului- steatoza hepatică;
- Fumatul;
- Obezitatea;
- Expunerea pentru o perioadă lungă de timp la toxice precum arsenicul.
Simptome
Din păcate, în formele incipiente de boală, patologia este asimptomatică. Pacientul nu constată instalarea procesului tumoral malign deoarece cancerul nu doare. În momentul în care apar simptomele, de cele mai multe ori, patologia a avansat sau s-a extins dincolo de ficat. Există situații în care se diagnostichează prezența diseminărilor tumorale și abia ulterior este identificată tumora primară.
Printre simptomele cu care se pot confrunta pacienții cu cancer hepatic, se numără:
- Durere localizată la nivelul abdomenului, în etajul superior, în zona dreaptă (regiunea hipocondrului drept);
- Apariția icterului: constă în îngălbenirea ochilor și apoi a pielii pacientului;
- Scădere în greutate;
- Stare de greață sau vărsături;
- Pierderea apetitului;
- Balonare;
- Stare de oboseală permanentă;
- Modificări urinare: urina capătă o nuanță mai închisă;
- Senzație de mâncărime la nivelul pielii;
- Apariția lichidului de ascită care se manifestă clinic prin creșterea în volum a abdomenului.
Diagnostic
Pentru a stabili diagnosticul de cancer hepatic, medicul va examina pacientul cu atenție și va recomanda efectuarea unor investigații imagistice cu scopul de a confirma prezența bolii. Examenul clinic poate decela mărirea în volum a ficatului (hepatomegalie) și a splinei (splenomegalie), ganglioni măriți de volum, prezența lichidului de ascită; în situațiile în care formațiunea tumorală este de dimensiuni crescute, medicul poate palpa tumora prin peretele abdominal.
După examenul clinic se recomandă recoltarea analizelor de sânge pentru a evalua funcția hepatică cu ajutorul enzimelor hepatice (TGO, TGP); concomitent cu enzimele hepatice se recomandă dozarea unei hemoleucograme, a probelor de coagulare, a markerilor virali hepatici, a probelor de colestază precum și a markerilor tumorali specifici.
Întreg tabloul clinic este completat cu efectuarea unei ecografii abdominale care are capacitatea de a evalua întreaga structură hepatică și de a vizualiza formațiunea tumorală. Cu ajutorul ecografiei se poate aprecia numărul formațiunilor tumorale, dimensiunile acestora, densitatea precum și structura.
Pentru o caracterizare mai detaliată a formațiunii tumorale precum și pentru stadializarea bolii, se recomandă investigații imagistice de tipul RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf).
Pentru a stabili un diagnostic de certitudine precum și pentru o evaluare atentă histopatologică a formațiunii tumorale, se recomandă efectuarea biopsiei hepatice. Procedura constă în prelevarea unei mostre de țesut hepatic direct din formațiunea tumorală și examinarea acesteia la microscop.
Stadii cancer hepatic
Cancerul hepatic, în funcție de dimensiunea formațiunii tumorale, gradul de extensie locală și gradul de metastazare, prezintă mai multe stadii:
- Stadiul I prezintă două stadii:
- Stadiul IA: formațiune tumorală solitară cu dimensiuni mai mici de 2 cm, fără invazie vasculară;
- Stadiul IB: formațiune solitară mai mare de 2cm care nu a invadat un vas de sânge;
- Stadiul II: există o singură tumoră (care măsoară peste 2 cm și a invadat un vas de sânge) sau mai multe tumori (sub 5 cm); procesul tumoral nu s-a extins la nivel ganglionar;
- Stadiul III prezintă trei stadii:
- Stadiul III A: în ficat s-au dezvoltat mai multe formațiuni tumorale (minim una din ele măsoară peste 5 cm); fără invazie în ganglionii limfatici;
- Stadiul III B: în ficat s-au dezvoltat mai multe formațiuni tumorale (minim una din ele invadează vena portă sau venele suprahepatice); fără invazie în ganglionii limfatici;
- Stadiul IV: la nivel hepatic există una sau mai multe formațiuni tumorale cu diametrul peste 5 cm, apare invazia în ganglionii limfatici și metastazarea formațiunii tumorale primare la distanță, în alte organe.
Tratament cancer hepatic
Tratamentul cancerului hepatic depinde foarte mult de stadiul bolii. Medicul curant va stabili ce variantă terapeutică este cea mai adecvată pentru pacient, raportat la tipul de cancer, dar și la gradul de extensie locală și la distantă. Ca si variante de tratament există terapia chirurgicală, chimioterapia, radioterapia, terapia țintită, imunoterapia sau transplantul hepatic.
Operație cancer hepatic
Intervenția chirurgicală sau rezecția hepatică constă în îndepărtarea pe cale chirurgicală a formațiunii tumorale din ficat precum și a unei regiuni adiacente, cu scopul de a elimina în totalitate celulele tumorale. Intervenția chirurgicală se realizează în cazuri selecționate, în funcție de localizarea hepatică a tumorii, a dimensiunilor ei, a gradulu de extensie extrahepatică, a vârstei și a comorbidităților pacientului.
Rezecția hepatică trebuie realizată de un medic chirurg cu experiență vastă în chirurgia hepato-bilio-pancreatică (HBP) deoarece intervenția chirurgicală este una complexa și necesită o tehnică specializată.
Transplantul hepatic
Transplantul hepatic constă în înlocuirea ficatului cuprins de procesul canceros cu un ficat sănătos de la un donator. Este un proces complex care se efectuează la pacienții cu cancer hepatic în stadiu incipient și reprezintă o modalitate optimă de tratament. Cu toate acestea, un număr mic de pacienți beneficiază de transplant hepatic deoarece criteriile de includere pe lista de așteptare sunt foarte multe și foarte stricte, iar numărul de donatori este foarte mic.
Chimioterapie cancer hepatic
Chimioterapia constă în administrarea sistemică a unor medicamente care au capacitatea de a distruge celulele tumorale. Se utilizează fie ca unică modalitate de tratament sau combinată cu rezecția hepatică sau radioterapia.
Radioterapie cancer hepatic
Radioterapia reprezintă un mijloc de tratament al cancerului hepatic în cazul pacienților care nu pot fi supuși intervenției chirurgicale. Constă în utilizarea radiațiilor ionizate cu scopul de a distruge celulele canceroase.
Imunoterapia
Imunoterapia este modalitatea de tratament care se bazează pe activarea sistemului imunitar cu scopul de a identifica mai ușor celulele tumorale hepatice și a le distruge. Acest fenomen este posibil prin determinarea unor modificări specifice asupra sintezei de proteine de la nivelul celulelor tumorale.
Terapia țintită
Terapia țintită constă în administrarea unui tratament genetic care are capacitatea de a identifica celulele tumorale și de a le bloca înmulțirea haotică, limitând în acest fel dezvoltarea și creșterea formațiunii tumorale. Avantajul terapiei țintite constă în limitarea producerii leziunilor la nivelul celulelor hepatice sănătoase, proces ce este frecvent întâlnit în cazul celorlalte mijloace de tratament.
Prevenție cancer ficat
Riscul de a dezvolta cancer hepatic ține de particularitățile fiecărui individ în parte. Din acest motiv apariția bolii nu poate fi influențată în totalitate. Există, însă, o serie de măsuri de care pacienții pot ține cont cu scopul de a preveni apariția bolii. Acestea sunt:
- Evitarea consumul de alcool;
- Menținerea greutății corporale la valori normale;
- Vaccinarea împotriva virusului hepatic B;
- Adoptarea unui stil de viață sănătos și a unei diete bogate în fructe și legume;
- Prevenirea sedentarismului;
- Evitarea contaminării cu VHC;
- Monitorizarea periodică a funcției și structurii hepatice prin analize de sânge și ecografie abdominală.
Bibliografie:
https://www.cancer.org.au/cancer-information/types-of-cancer/liver-cancer
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/liver-cancer/symptoms-causes/syc-20353659
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9418-liver-cancer
https://www.nhs.uk/conditions/liver-cancer/
Formular de contact
Cere o programare rapidă sau solicită informații și te vom contacta în cel mai scurt timp
