Diverticulita: Cauze, simptome, diagnostic și tratament

Durerea abdominală inexplicabilă îți poate ridica multe semne de întrebare. Un diagnostic frecvent întâlnit la persoane de peste 40 de ani, dar nu numai, este diverticulita. Această afecțiune afectează colonul și provoacă inflamații cu simptome care alternează de la ușor supărătoare la intense, necesitând uneori îngrijire urgentă. În articol vei descoperi ce înseamnă diverticulita, cum poți recunoaște simptomele, ce opțiuni există pentru diagnostic și tratament, și cum să previi complicațiile prin alegeri sănătoase.

Te ghidez pas cu pas cu informații clare și exemple care te pot ajuta să înțelegi rapid situațiile în care să ceri ajutorul medicului.

Ce este diverticulita?

Diverticulita apare atunci când mici „pungi” apărute pe colon, numite diverticuli, se inflamează sau se infectează. Aceste pungi se formează în special pe partea stângă a colonului (colon sigmoid sau descendent) mai ales la cei peste 40 de ani sau la persoanele cu rude apropiate care s-au confruntat cu această problemă.

Nu trebuie să confunzi diverticulita cu diverticuloza. În diverticuloză, diverticulii există, dar nu provoacă inflamație sau semne supărătoare. Mulți află de diverticuloză întâmplător, de exemplu, la o colonoscopie de rutină. Când însă intervin inflamația și infecția, apar durerea, febra și alte semnale pentru care mulți oameni ajung la medic.

Reține câteva puncte de orientare:

• Diverticulita se referă la inflamarea sau infectarea diverticulilor.
• Diverticuloza presupune doar prezența acestor formațiuni, fără infecție.
• Factori precum vârsta, constipația frecventă sau obiceiurile alimentare influențează apariția acestei boli.

Cauzele diverticulitei

Specialiștii au identificat câteva cauze principale pentru apariția diverticulitei. Cel mai des se întâlnește în rândul persoanelor cu o dietă săracă în fibre, care sunt sedentare sau suferă de constipație prelungită.

Factori cu impact major:

• Presiunea crescută în interiorul colonului: Constipația repetată forțează peretele colonului, ceea ce duce, cu timpul, la formarea diverticulilor.
• Blocajul diverticulului cu materii fecale: Dacă resturile alimentare sau materiile fecale blochează un diverticul, zona respectivă se poate infecta ușor.
• Modificări ale microbiomului intestinal: Dezechilibrul între bacteriile benefice și cele dăunătoare din colon favorizează inflamația.
• Factori de risc verificați:
  • Dietă săracă în fibre naturale
  • Consum excesiv de carne roșie, alcool și tutun
  • Lipsa activității fizice regulate
  • Istoric familial de diverticulită

De exemplu, o persoană care consumă rar fructe și legume, fumează și stă multe ore pe scaun, prezintă un risc mult mai ridicat de a dezvolta diverticulită față de cineva cu regim bogat în fibre și activitate fizică zilnică.

Adoptă o alimentație bogată în fibre și menține un stil de viață activ pentru a reduce riscul.

Simptomele diverticulitei

Manifestările diverticulitei pornesc de la disconfort ușor, dar pot ajunge la complicații care necesită internare și tratament specific. Simptomele diferă între faza acută și cea recidivantă. Știi că mulți pacienți ajung la medic după un episod brusc de durere abdominală sau febră fără o cauză aparentă?

Semne care indică diverticulita:

• Formă acută:

  • Durere intensă, localizată de obicei în partea stângă-jos a abdomenului
  • Febră, uneori frisoane
  • Senzație de greață sau vărsături
  • Episod de constipație sau, mai rar, diaree

• Formă recidivantă sau cronică:

  • Disconfort abdominal prelungit, nu neapărat foarte dureros
  • Balonare
  • Modificarea tranzitului intestinal (constipație alternând cu scaune moi)
  • Sângerări ocazionale la scaun

• Complicații:

  • Sângerare rectală vizibilă
  • Fistule – apariția unor legături anormale între colon și alte organe, cum ar fi vezica urinară
  • Abcese sau inflamație extinsă, manifestată prin dureri intense și rigiditate abdominală
  • Blocaj intestinal

Dacă observi o durere abdominală accentuată pe partea stângă-jos, asociată cu febră și alterarea stării generale, mergi la consultație pentru evaluare medicală.

Diagnosticarea diverticulitei

Diagnosticarea corectă începe cu un consult la medicul gastroenterolog. Specialistul va analiza istoricul simptomelor și va efectua un examen fizic amănunțit. Deseori, pacienții povestesc despre episoade recente de constipație prelungită sau schimbări ale regimului alimentar.

Metode uzuale de diagnostic:

• Analize de sânge: Acestea pot indica prezența unei infecții sau inflamații, de exemplu, prin creșterea leucocitelor.
• Teste de sânge ocult: Detectează prezența sângelui în scaun, chiar dacă nu se observă la vedere.
• Investigații imagistice:
  • CT (tomografie computerizată) abdominal-pelvină cu substanță de contrast: Oferă cel mai bun ghidaj pentru analiza complicațiilor și evaluarea gradului de inflamație.
  • Ecografie abdominală: Folosită frecvent la tineri sau la femei însărcinate, ajută la identificarea abceselor sau a altor modificări.
  • Colonoscopie: Nu se recomandă în timpul crizei acute, dar poate fi indicată ulterior pentru a exclude afecțiuni cu simptome asemănătoare, precum polipii sau cancerul de colon. Detalii utile despre colonoscopie, inclusiv pregătirea corectă și posibile efecte secundare, găsești aici și pe pagina dedicată tehnologiei colonoscopiei.
  • Endoscopie: În anumite cazuri, medicul recomandă investigații endoscopice pentru a exclude alte patologii gastrointestinale. Poți citi detalii aici.

Pentru o diagnosticare completă și acces la toate aceste investigații, secția de gastroenterologie Memorial oferă suport specific.

Tratamentul diverticulitei

Planul de tratament se stabilește în funcție de severitatea bolii. Majoritatea cazurilor ușoare se pot gestiona la domiciliu, sub supravegherea medicului. Situațiile mai grave necesită spitalizare sau intervenții chirurgicale.

Pentru formele ușoare, fără complicații, medicul recomandă:

• dietă lichidă timp de câteva zile, apoi reluarea treptată a alimentației solide bogate în fibre;
• antibiotice administrate conform prescripției medicale, pe o durată cuprinsă de obicei între 7 și 14 zile;
• analgezice, dar doar la recomandarea medicului;
• hidratare atentă și odihnă.

Pentru forme complicate, abordarea cuprinde:

• internare într-o clinică de chirurgie generală, pentru monitorizare atentă;
• antibiotice intravenoase;
• drenajul abceselor dacă acestea apar, uneori sub ghidaj imagistic;
• intervenții chirurgicale pentru cazuri cu perforații, peritonită sau blocaje intestinale;
• evaluare multidisciplinară la echipa de chirurgie colorectală și chirurgie generală.

Nu administra niciun tratament fără aviz medical. Unele antiinflamatoare pot agrava simptomatologia sau pot crește riscul de complicații.

Prevenția diverticulitei și stilul de viață

Poți preveni multe cazuri de diverticulită dacă introduci câteva obiceiuri în rutina zilnică. Multe studii arată că dieta bogată în fibre reduce semnificativ riscul de formare a diverticulilor, dar mai ales de inflamație.

Recomandări pentru prevenție:

1. Consumă fructe, legume proaspete și cereale integrale.
2. Hidratează-te eficient zilnic.
3. Fă mișcare cel puțin 30 de minute pe zi – mers rapid, urcat scări, înot sau ciclism.
4. Evită abuzul de carne roșie, băuturile alcoolice și renunță la fumat.
5. Gestionează constipația fără laxative, prin ajustarea dietei și activității.

De exemplu, persoanele care merg zilnic pe jos și introduc salate sau fasole boabe în meniul cotidian observă o reducere a constipației și, implicit, a presiunii pe colon.

Stabilește împreună cu medicul un plan personalizat de prevenție, mai ales dacă ai alți factori de risc.

Complicațiile diverticulitei netratate

Ignorarea simptomelor sau amânarea tratamentului implică riscuri care pot necesita spitalizare sau intervenție chirurgicală. Printre complicații se numără:

• perforația colonului și apariția peritonitei (inflamație severă a cavității abdominale);
• abcese colice, care pot necesita drenaj;
• fistule către alte segmente sau organe;
• hemoragie digestivă vizibilă sau ascunsă;
• blocaje intestinale, ce pot cauza greață persistentă sau balonare accentuată.

Pregătirea pentru consultații sau investigații medicale te ajută să obții rezultate corecte și să primești recomandări adaptate. Poți citi detalii practice despre acest proces aici.

Sumar și recomandări

Diverticulita reprezintă o afecțiune digestivă frecventă, în special la persoanele peste 40 de ani sau cu istoric familial. Simptomele tipice – durerea abdominală pe partea stângă jos, febra, tulburările de tranzit – trebuie să te determine să soliciți evaluarea unui medic gastroenterolog. Adoptă obiceiuri sănătoase, bazează-ți alimentația pe fibre naturale, menține hidratarea și activitatea zilnică. Dacă ai antecedente sau ești la risc, programează controale periodice și discută opțiunile de screening.

Reține – acest articol are scop strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Nu încerca autodiagnosticarea sau automedicația. Pentru diagnostic, tratament și monitorizare, adresează-te întotdeauna unui medic, iar dacă ai întrebări despre colonoscopie sau endoscopie, găsești informații complete pe Memorial.ro.

Ai grijă de sănătatea ta și stabilește cât mai curând un consult la gastroenterolog, mai ales dacă prezinți simptome persistente.