Setul recomandat de analize anuale - ce analize să facem?

Analizele anuale

Sănătatea este foarte importantă, deoarece pentru o calitate crescută a vieţii trebuie să ne îngrijim de buna funcţionare a organismului nostru. În ultimii ani datorită faptului că medicina a evoluat avem acces la informaţii preţioase cu privire la identificarea unor boli în faze mai incipiente, pentru a primi un tratament adecvat cât mai curând.

Medicii recomandă efectuarea anuală a unor analize uzuale, care oferă informaţii cu privire la apariţia diferitelor boli. Cu ajutorul analizelor anuale, cadrele medicale efectuează un bilanţ al stării generale de sănătate și recomandă investigaţii suplimentare în cazurile selecţionate.  

Hemoleucograma completă

Este investigaţia cel mai frecvent efectuată în orice patologie, deoarece oferă informaţii cu privire la diferitele celule din sânge. Cu ajutorul hemogramei, pot fi puse în evidenţă boli precum anemiile, infecţiile, bolile inflamatorii, tulburările de coagulare și chiar leucemiile. Aceasta evaluează:

• celulele roșii ale sângelui (HEMATIILE): rolul acestora este de a conduce oxigenul de la nivelul plămânilor la nivelul întregului organism. Scăderea numărului de hematii apare în anemii de cauze diverse.
• celulele albe ale sângelui (LEUCOCITELE): aceste celule sunt foarte importante în organism, deoarece luptă cu infecţiile, fiind elemente componente ale sistemului imunitar. Modificarea numărului de leucocite poate să apară în infecţii, cancere, leucemii etc.
• plachetele sangvine (TROMBOCITELE): sunt elemente importante în cadrul procesului de coagulare, fiind responsabile cu oprirea sângerării. Modificarea numărului acestora poate indica o afecţiune hematologică.

Probele inflamatorii: CRP, VSH, fibrinogen

• CRP - Proteina C reactivă este un marker care crește în boli care determină apariţia inflamaţiei în corp. Valorile crescute ale acesteia se corelează cu infecţia, inflamaţia, bolile reumatologie inflamatorii, cancere sau alte afecţiuni în care inflamaţia este prezentă.
• VSH - Viteza de sedimentare a hematiilor este un marker care măsoară intervalul de timp în care hematiile de aglutinează la baza eprubetei. Valori crescute ale VSH-ului se înregistrează în boli inflamatorii, infecţii, boli reumatologice etc.
• Fibrinogenul - o glicoproteină sintetizată în ficat, cu un rol important în procesele de coagulare; se dozează în asociere cu proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor, deoarece valoarea fibrinogenului crește în inflamaţie.

Glicemia

Este o analiză foarte uzuală, care se recomandă de rutină tuturor pacienţilor. Scopul determinării nivelului de glucoză din sânge este acela de a identifica un posibil diagnostic de diabet zaharat, deoarece creșterile glicemiei se asociază cu acest diagnostic. În plus, valorile crescute ale glicemiei reprezintă un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, ceea ce înseamnă că un posibil diagnostic de diabet trebuie tratat cât mai rapid posibil.

Cel mai frecvent se efectuează glicemia a jeun (dimineaţa, pe nemâncate cu minimum 8 ore înaintea recoltării). Când valoarea glicemiei este mare, se recomandă efectuarea hemoglobinei glicozilate- HbA1C.

Profilul lipidic

Profilul lipidic este foarte important de determinat cel puţin o dată pe an, deoarece diferitele modificări ale valorilor colesterolului sau trigliceridelor sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Cuprinde:

• Colestrolul seric total
• LDL - principalul element constituent al plăcilor de aterom; plăcile de aterom se depun pe pereţii vaselor de sânge și îngustează lumentul acestora diminuând astfel cantitatea de sânge care circulă spre diferite organe.
• HDL - cunoscut în termeni populari sub denumirea de „colesterol bun”, deoarece se ocupă cu îndepărtarea depozitelor de grăsime de pe pereţii vaselor de sânge.
• Trigliceridele: modalitatea de stocare și depozitare a alimentelor ingerate în exces în corp.

Dislipidemia (creșteri atât ale colesterolului cât și ale trigliceridelor) precum și hipercolesterolemia sau hipertrigliceridemia, sunt afecţiuni ce trebuie tratate cât mai rapid, deoarece progresia acestor boli pot pune viaţa pacientului în pericol prin riscul cardiovascular înalt asociat.

Enzimele hepatice: TGO, TGP, GGT

TGP se sintetizează doar la nivelul ficatului, în timp ce TGO se sintetizează în mai multe ţesuturi din corp (ficat, mușchi, rinichi, pancreas, creier, splină). Aceste enzime hepatice oferă informaţii despre modul de funcţionare al ficatului. GGT este un indicator fidel al consumului cronic de etanol.

Creșteri ale acestor enzime hepatice s-au pus în evidenţă în afecţiuni precum hepatite acute sau cronice, ciroze hepatice de diverse cauze, metastaze hepatice etc.

Creatinina și ureea

Creatinina și ureea oferă informaţii despre funcţionarea rinichilor, mai exact despre capacitatea de epurare a acestor organe. Valori anormale ale acestor doi parametrii pot apărea în afecţiuni precum bolile renale cronice, insuficinţa renală, cancere renale etc.

Profilul de coagulare

Probele de coagulare sunt foarte importante, deoarece oferă infromaţii despre capacitatea sângelui de coagulare. Cele mai frecvente astfel de probe sunt INR, timpul de sângerare, timpul de trombină, timpul de tromboplastină parţial activat, timpul de protrombină (Quick).

Orice modificare a factorilor de coagulare implică un control hematologic mai amănunţit. Cu ajutorul profilului de coagulare pot fi puse în evidenţă afecţiuni trombocitare și vasculare, dar și tulburări de coagulare. Mai mult decât atât, INR-ul este un parametru foarte important pentru monitorizarea și dozarea tratamentului cu anticoagulant oral clasic.

Ionograma: calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor

Nivelul electroliţilor din corp este foarte important, deoarece aceștia menţin balanţa hidro-electrolitică în limite optime. Modificarea valorilor acestor parametri poate să apară în afecţiuni precum deshidratarea, boala renală cronică, afecţiunile hepatice, insuficienţa cardiacă, valorile mărite ale tensiunii arteriale, diabetul zaharat etc.

Hormonii tiroidieni: THS, FT4

Hormonii tiroidieni sunt foarte importanţi, deoarece oferă informaţii preţioase despre buna funcţionare a glandei tiroide.

Afecţiuni precum hipotiroidismul sau hipertiroidismul pot fi identificate prin simpla dozare a acestor hormoni tiroidieni. Valorile modificate ale acestora impun efectuarea unui consult endocrinologic și instituirea unui tratament corespunzător.

Sumarul de urină și urocultura

Sumarul de urină este important, deoarece permite evaluarea globală a funcţiei renale, cantitatea de leucocite, hematii, nitriţi, proteine, glucoză în urină și oferă informaţii despre patologii diverse. Valori crescute ale glicemiei în urină pot să apară la persoanele cu diabet zaharat. Valori crescute ale leucocitelor în urină în aosciere cu nitriţii pot indica prezenţa unei infecţii urinare.

Urocultura permite identificarea germenilor în urină și stabilește cu exactitate etiologia infecţiilor urinare. Cu ajutorul antibiogramei, poate fi identificat cu exactitate tratamentul cel mai corect și eficient.

Pe lângă aceste analize, medicii recomandă completarea tabloului clinic cu o serie de investigaţii paraclinice care aduc un aport suplimentar de informaţii necesare stabilirii diferitelor tipuri de afecţiuni. Dintre acestea, amintim:

• Măsurarea periodică a valorilor tensiunii aretriale

Hipertensiunea arterială (creșteri ale valorii TA sistolice peste 140mmHg și/sau creșteri ale valorii TA diastolice peste 90mmHg) este principalul factor de risc cardiovascular. Un tratament adecvat poate preveni accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut.

• Electrocardiograma (ECG)

Efectuarea unei electrocardiograme oferă informaţii cu privire la modul în care inima se contractă și se relaxează și poate furniza date despre patologii precum ischemia de miocard, tulburările de ritm, tulburările de conducere sau infarctul miocardic.

Un ECG efectuat anual este esenţial, deoarece foarte multe afecţiuni cardiace nu prezintă simptome în fazele incipiente de boală, însă modificările pot fi vizibile pe electrocardiogramă.

• Ecografia abdominală și pelvină

Ecografia abdomino-pelvină oferă informaţii despre organele interne ale corpului: ficat, pancreas, colecist, rinichi, vezică urinară, prostată (în cazul bărbaţilor), uter și anexe genitale feminine (în cazul femeilor). Această investigaţie se efectuează tuturor pacienţilor indiferent de vârstă și permite identificarea anumitor patologii, precum steatoza hepatică, formaţiuni tumorale, prezenţa de calculi la nivelul colecistului sau la nivelul rinichilor etc.

• Radiografia pulmonară

Radiografia pulmonară, ce oferă informaţii despre parenchimul pulmonar, se recomandă persoanelor fumătoare, care se expun la noxe profesionale sau se confruntă cu infecţii respiratorii repetate. Radiografia pulmonară poate identifica leziuni TBC, modificări diverse ale parenchimului pulmonar, pleurezii sau anomalii ale hilului pulmonar.

• Colonoscopia

Colonoscopia este o metodă de investigaţie a tubului digestiv inferior cu ajutorul unui tub flexibil, colonoscop, prevăzut la unul din capete cu o cameră video. Totodată, colonoscopia reprezintă o metodă de screening a cancerului colo-rectal.

În absenţa factorilor de risc, se recomandă a se efectua colonoscopie începând cu vârsta de 50 ani. Dacă pacientul prezintă factori de risc (antecedentele heretocolaterale de cancer colo-rectal, sexul masculin, consumul excesiv de alcool, obezitatea, fumatul, sedentarismul, dieta săracă în fibre, bogată în carne roșie și grăsimi saturate), screening-ul ar trebui să înceapă la vârsta de 40 ani.

În plus există o serie de investigaţii care ar trebui efectuate ca screening în populaţia generală, după o anumită vârstă, în funcţie de sex. În cazul femeilor este recomandat testul Babeș-Papanicolau, ecografia mamară și osteodensitometria, în timp ce la bărbaţi ar trebui să se efectueaze PSA și tușeu rectal.

• testul Babeș-Papanicolau

  identifică cazurilor de cancer de col uterin. Cu cât boala este depistată într-un stadiu mai incipient, cu atât șansele de succes terapeutic și de supravieţuire sunt mai mari. Se recomandă anual tuturor femeilor care și-au început activitatea sexuală.

• ecografia mamară

  identifică modificărilor suspecte la nivelul ţesutului mamar, posibil maligne. Se recomandă tuturor femeilor cu vârsta peste 50 ani sau mai devreme în cazurile în care există istoric familial de cancer de sân.

• osteodensitometria

  se efectuează anual femeilor aflate la menopauză cu scopul de a estima gradul de densitate minerală osoasă; în caz de osteoporoză, instituirea unui tratament specific cât mai rapid scade riscul de apariţie a fracturilor osoase.

• PSA + tușeu rectal

  se recomandă anual bărbaţilor de peste 50 ani pentru a identifica cancerul de prostată. La persoanele cu istoric familial de cancer screening-ul este recomandat a fi efectuat începând cu vârsta de 40 ani.

Deoarece prevenţia poate salva vieţi, vă încurajăm să aveţi mai multă grijă de corpul vostru, să efectuaţi din timp investigaţii, pentru ca șansele de supravieţuire pe termen lung să fie mai mari.

 

Bibliografie:

https://medlineplus.gov/ency/article/007465.htm

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6353639/

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/annual-physical-examinations

https://www.bmj.com/content/345/bmj.e7191