Enterocolita: simptome, cauze, tratament

Enterocolita este una din cele mai des întâlnite patologii gastrointestinale, care apare preponderent în sezonul cald. Afecțiunea este diagnosticată la persoane de orice vârstă, inclusiv la copii și se caracterizează prin apariția unei inflamații la nivelul intestinului subțire și intestinului gros ca urmare a contaminării locale cu germeni diverși (bacterii, virusuri, fungi, paraziți).

Un aspect foarte important cu privire la enterocolită constă în faptul că afecțiunea este extrem de contagioasă și infecția se poate transmite foarte ușor de la o persoană la alta, motiv pentru care pacientul cu enterocolită este indicat a se izola de restul familiei și de colectivitate.

Tipuri de enterocolită

În funcție de modalitatea de debut există:

• Enterocolită acută: simptomele specifice apar la un interval foarte scurt de timp de la cantonarea microorganismelor la nivel intestinal; boala se ameliorează după 3-4 zile, timp în care pacientul trebuie să beneficieze de tratament corespunzător;
• Enterocolită cronică: presupune existența unei inflamații cronice la nivelul mucoasei intestinale.

Cauze enterocolită

Enterocolita apare ca urmare a dezvoltării la nivelul mucoasei intestinale a unor microorganisme care produc inflamația mucoasei și simptomele digestive caracteristice bolii; cele mai frecvente cauze de enterocolită sunt:  

• Bacterii: cele mai frecvente bacterii care determină apariția enterocolitei sunt Salmonella, E.Coli, Clostridium difficile, Shigella, Staphylococcus aureus, Campylobacter;
• Virusuri: enterocolita virală se datorează rotavirusurilor, adenovirusurilor, enterovirusurilor;
• Paraziți: numeroși paraziți pot determina enterocolită, precum Giardia lamblia, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica;
• Fungii: infecția cu Candida poate determina apariția enterocolitei; risc crescut îl au pacienții care necesită tratament antibiotic timp îndelungat;

Factori de risc enterocolită

Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția enterocolitei; aceștia sunt:

• Sezonul cald, temperaturile ridicate;
• Apa contaminată;
• Consumul de alimente alterate sau incorect depozitate;
• Prepararea inadecvată a alimentelor;
• Ingestia de apă de mare;
• Nerespectarea normelor de igienă alimentară;
• Colectivitatea, contactul cu persoane infectate;
• Imunosupresia;
• Tratament antibiotic îndelungat.

Simptome enterocolită

Enterocolita este o patologie cu un tablou clinic caracteristic, pe care pacientul nu are cum să îl ignore. Intensitatea simptomelor variază de la persoană la persoană iar intervalul de timp scurs de la momentul infectării și până la apariția simptomelor este diferit în funcție de etiologia bolii.

Este foarte important ca pacienții să solicite ajutor medical de specialitate de la primele semne de boală deoarece există un risc crescut de deshidratare, în special în cazul pacienților pediatrici. Cele mai frecvente simptome în caz de enterocolită sunt:

• Dureri abdominale difuze, sub formă de crampe musculare;
• Stări de greață;
• Vărsături;
• Scaune diareice, apoase, cu mucus sau sânge;
• Scăderea apetitului;
• Febră sau subfebrilitate;
• Senzație de oboseală;
• Balonare.

Diagnostic enterocolită

Pentru a stabili diagnosticul de enterocolită este nevoie de un consult de specialitate în cabinetul medicului gastroenterolog sau al medicului de medicină internă. Consultul începe cu o anamneză amplă care are ca scop obținerea unor informații cu privire modalitatea de debut a bolii, istoric alimentar recent, boli asociate, consum de antibiotice, prezența simptomelor la alți membrii ai familiei.

Examenul fizic poate decela durerea abdominală, balonarea precum și monitorizarea parametrilor vitali (tensiune arterială, puls, saturația sângelui în oxigen). Medicul poate recomanda investigații uzuale de laborator (hemogramă, glicemie, ionogramă, funcție renală, enzime hepatice, coprocultură sau examen coproparazitologic).

În cazuri atent selecționate, în care nu se poate stabili un diagnostic clar de boală, se recomandă efectuarea unor investigații imagistice cu scopul de a întregi tabloul clinic și a contura diagnosticul.

Tratament enterocolită

Tratamentul enterocolitei va fi stabilit de medicul curant în funcție de etiologia bolii. Există câteva măsuri generale de care trebuie ținut cont:

• Dacă inflamația intestinală s-a produs ca urmare a unei infecții bacteriene atunci se recomandă tratament antibiotic;
• Dacă pacientul prezintă febră se recomandă antipiretice;
• Pentru durerile abdominale medicul poate prescrie o rețetă medicală cu antispastice;
• În caz de vărsături abundente se pot recomanda medicamente antiemetice;
• Pentru a preveni deshidratarea se recomandă un aport lichidian crescut precum și săruri de rehidratare;
• Regimul alimentar este foarte important în caz de enterocolită; se recomandă ca pe perioada primelor 3-4 zile de la debutul simptomelor pacientul să consume:

• Zeamă de orez, orez fiert, rondele de orez;
• Carne fiartă (pui sau curcan);
• Brânză slabă;
• Covrigei, biscuiți dietetici;            
• Supă de zarzavat;
• Compot de mere;
• Mere coapte;
• Ceaiuri.

Prevenție enterocolită

Enterocolita este o boală contagioasă care poate fi prevenită prin respectarea unor măsuri foarte simple, precum:

• Igiena mâinilor este foarte importantă;
• Mare atenție la consumul de alimente preparate în locuri diverse, în special pe timp de vară;
• Alimentele trebuie păstrate la o temperatură adecvată;
• După decongelare, alimentele trebuie preparate imediat;
• Carnea trebuie gătită corespunzător, la temperaturi adecvate;
• Menținerea normelor de igienă în casă, în special în bucătărie;
• Mare atenție la data de valabilitate a produselor alimentare;
• Consumul de apă potabilă, din surse sigure;
• Evită administrarea de antibiotice fără prescripție medicală.

Bibliografie:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24633-enterocolitis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/318567

https://www.medindia.net/patientinfo/enterocolitis.htm