Enterocolita este una din cele mai des întâlnite patologii gastrointestinale, care apare preponderent în sezonul cald. Afecțiunea este diagnosticată la persoane de orice vârstă, inclusiv la copii și se caracterizează prin apariția unei inflamații la nivelul intestinului subțire și intestinului gros ca urmare a contaminării locale cu germeni diverși (bacterii, virusuri, fungi, paraziți).
Un aspect foarte important cu privire la enterocolită constă în faptul că afecțiunea este extrem de contagioasă și infecția se poate transmite foarte ușor de la o persoană la alta, motiv pentru care pacientul cu enterocolită este indicat a se izola de restul familiei și de colectivitate.
În funcție de modalitatea de debut există:
Enterocolita apare ca urmare a dezvoltării la nivelul mucoasei intestinale a unor microorganisme care produc inflamația mucoasei și simptomele digestive caracteristice bolii; cele mai frecvente cauze de enterocolită sunt:
Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția enterocolitei; aceștia sunt:
Enterocolita este o patologie cu un tablou clinic caracteristic, pe care pacientul nu are cum să îl ignore. Intensitatea simptomelor variază de la persoană la persoană iar intervalul de timp scurs de la momentul infectării și până la apariția simptomelor este diferit în funcție de etiologia bolii.
Este foarte important ca pacienții să solicite ajutor medical de specialitate de la primele semne de boală deoarece există un risc crescut de deshidratare, în special în cazul pacienților pediatrici. Cele mai frecvente simptome în caz de enterocolită sunt:
Pentru a stabili diagnosticul de enterocolită este nevoie de un consult de specialitate în cabinetul medicului gastroenterolog sau al medicului de medicină internă. Consultul începe cu o anamneză amplă care are ca scop obținerea unor informații cu privire modalitatea de debut a bolii, istoric alimentar recent, boli asociate, consum de antibiotice, prezența simptomelor la alți membrii ai familiei.
Examenul fizic poate decela durerea abdominală, balonarea precum și monitorizarea parametrilor vitali (tensiune arterială, puls, saturația sângelui în oxigen). Medicul poate recomanda investigații uzuale de laborator (hemogramă, glicemie, ionogramă, funcție renală, enzime hepatice, coprocultură sau examen coproparazitologic).
În cazuri atent selecționate, în care nu se poate stabili un diagnostic clar de boală, se recomandă efectuarea unor investigații imagistice cu scopul de a întregi tabloul clinic și a contura diagnosticul.
Tratamentul enterocolitei va fi stabilit de medicul curant în funcție de etiologia bolii. Există câteva măsuri generale de care trebuie ținut cont:
Enterocolita este o boală contagioasă care poate fi prevenită prin respectarea unor măsuri foarte simple, precum:
Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24633-enterocolitis
https://www.medicalnewstoday.com/articles/318567
https://www.medindia.net/patientinfo/enterocolitis.htm
Fii informat! Echipa editorială Memorial susține demersul de prevenție prin programe de educare, informare și conștientizare, la cele mai înalte stadarde de calitate a informației medicale.
Află primul despre reducerile și ofertele speciale.
Cere o programare rapidă sau solicită informații și te vom contacta în cel mai scurt timp