Gonartroza

Ce este gonartroza?

Artroza genunchiului, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de gonartroză, este o afecțiune articulară care se caracterizează prin apariția unui proces degenerativ la nivelul genunchiului, datorită uzurii mecanice a acestuia, o dată cu înaintarea în vârstă. Pacienții diagnosticați cu gonartroză prezintă un proces de degradare progresivă a cartilajului articular care, în marea majoritate a cazurilor, este ireversibil; intervenția ortopedică promptă poate încetini avansarea bolii.

Studiile de specialitate arată faptul că afecțiunea este mai frecventă la pacienții de sex feminin, cu vârsta peste 60 ani, însă boala este depistată destul de des și în rândul bărbaților. Afecțiunea nu pune viața pacientului în pericol însă influențează semnificativ calitatea acesteia deoarece, în evoluție, boala poate determina durere intensă la nivelul genunchilor, deformări articulare și afectarea mobilității articulare. Pe măsură ce distrucția articulară evoluează, activitățile cotidiene devin din ce în ce mai greu de efectuat deoarece durerea crește în intensitate iar deplasarea se realizează cu dificultate.

Cauzele gonartrozei

Principala cauză care determină apariția gonartrozei este reprezentată de degradarea progresivă a articulației genunchiului o dată cu înaintarea în vârstă, din cauza uzurii mecanice constante la acest nivel. Din punct de vedere anatomic genunchiul este cea mai mare articulație din corp, cu multiple roluri în susținerea întregului schelet precum și în procesul de deplasare și mobilizare. De-a lungul vieții, la nivelul cartilajului articular apar mici traumatisme sau fisuri care evoluează progresiv și care determină treptat apariția gonartrozei.

Pe măsură ce cartilajul articular se degradează, spațiul articular se îngustează iar forțele de frecare dintre cele două extremități osoase crește; treptat, dispariția completă a spațiului articular determină dureri intense la mobilizare iar apariția excrescențelor osoase numite osteofite îngreunează și mai mult mobilizarea. De asemenea, în gonartroză este afectată și membrana sinovială deoarece uzura mecanica a articulației determină apariția unui proces inflamator sinovial.

Factorii de risc pentru gonartroză

Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția gonartrozei, precum:

• Vârsta înaintată: o dată cu trecerea anilor, uzura de la nivelul articulației devine din ce în ce mai intensă în timp ce capacitatea organismului de regenerare și vindecare scade;
• Sexul feminin: boala este mai frecventă la femei comparativ cu bărbații;
• Obezitatea: greutatea corporală crescută exercită o presiune suplimentară asupra genunchilor;
• Sedentarismul: lipsa mișcării determină atrofie musculară și ligamentară;
• Defectele congenitale precum genu varum sau genu valgum cresc riscul de apariția al gonartrozei;
• Activitățile sportive care implică suprasolicitări repetate la nivelul genunchiului: cresc riscul de gonartroză;
• Traumatisme precum fracturi, entorse, luxații: favorizează degradarea mai rapidă a cartilajului articular;
• Diabetul zaharat și bolile de colagen: cresc riscul de apariție al gonartrozei;
• Boli inflamatorii: artrita reumatoidă, spondilita ankilozantă, lupusul eritematos sistemic favorizează apariția gonartrozei.

Tipuri de gonartroză

În funcție de cauza care a determinat apariția gonartrozei, există:

• Gonartroză primară: nu este cunoscută cu exactitate cauza care a declanșat  fenomenul de distrucție articulară; apare ca urmare a procesului de uzură mecanică de la nivelul genunchiului, o dată cu înaintarea în vârstă;
• Gonartroză secundară: poate fi identificată o cauză declanșatoare a procesului de distrucție articulară; apare ca urmare a suprasolicitării mecanice a genunchiului la pacienții care practică activități sportive, la pacienții care suferă traumatisme la nivelul genunchiului, la pacienții cu boli inflamatorii care cuprind și articulația genunchiului, la pacienții cu greutate corporală crescută sau la pacienții sedentari.

Stadiile gonartrozei

Gonartroza este o afecțiune evolutivă, care se caracterizează prin apariția unui proces de distrucție articulară lent progresivă, ireversibilă. Din aceste considerente, stabilirea diagnosticului trebuie să fie cât mai rapidă pentru a putea administra un tratament care să încetinească sau chiar să blocheze evoluția bolii.

Stadiile gonartrozei sunt:

• Stadiul 1: spațiul articular este ușor îngustat, suprafețele osoase sunt integre; din punct de vedere clinic pacientul poate resimți durere ușoară, poate prezenta rigiditate matinală articulară și poate semnala prezența episoadelor de tumefacție articulară;
• Stadiul 2: spațiul articular este ușor îngustat însă suprafețele osoase prezintă neregularități; clinic durerea este mai intensă, rigiditatea matinală  se accentuează, episoadele de tumefacție articulară devin din ce în ce mai dese;
• Stadiul 3: îngustarea spațiului articular este avansată, suprafețele osoase sunt neregulate și se remarcă prezența de osteofite; din punct de vedere clinic durerea devine permanentă, apare o limitare semnificativă a mobilității, apar cracmente la mobilizare;
• Stadiul 4: se caracterizează prin dispariția completă a spațiului articular; clinic pacientul se confruntă cu dureri intense atât în repaus cât și în efort,  apare lipsa de răspuns la medicația de tip antiinflamator, apar deformările articulare și instabilitatea articulară.

Simptome gonartroză

Tabloul clinic al gonartrozei depinde foarte mult de stadiul bolii. În stadiile incipiente, intensitatea simptomatologiei este ușoară spre moderată, însă pe măsură ce boala avansează, simptomele devin din ce în ce mai intense și limitează din ce în ce mai mult activitățile cotidiene. Simptomele gonartrozei cuprind:

• Durere de intensitate moderat-crescută la nivelul genunchilor; inițial durerea prezintă caracter mecanic (este exacerbată la mobilizare și se ameliorează în repaus); ulterior, pe măsură ce boala avansează, durerea apare și în repaus;
• Reducerea progresivă a mobilității articulare cu limitarea semnificativă a amplitudinii mișcărilor;
• Cracmente (zgomote, pocnituri) la nivelul genunchiului la mobilizare;
• Deformări articulare;
• Episoade de tumefacție și inflamație articulară;
• Slăbiciune musculară și ligamentară;
• Redoare matinală manifestată prin rigiditate articulară la trezire;
• Meteosensibilitate: pacientul remarcă sensibilitate articulară în sezonul rece.

Complicațiile gonartrozei

Deși gonartroza nu este o afecțiune care să pună viața pacientului în pericol, aceasta se poate complica prin apariția:

• Osteoporozei;
• Instabilității articulare;
• Chistului Baker;
• Compresiilor nervoase;
• Limitării severă a mobilității articulare;
• Durerii intense, permanente;
• Deformării severe articulare.

Diagnostic gonartroză

Pentru stabilirea diagnosticului de gonartroză este necesar un consult medical la specialitatea ortopedie. Vizita medicală începe cu anamneza, etapă în care medicul obține de la pacient informații cu privire la momentul de debut al simptomatologiei algice, stil de viață, boli asociate, istoric recent de traumatisme la nivelul genunchiului. Ulterior, pe baza examenului clinic, medicul poate ridica suspiciunea de gonartroză.

Confirmarea diagnosticului de gonartroză se face prin intermediul investigațiilor imagistice. Radiografia de genunchi permite evidențierea modificărilor sugestive de gonartroză precum îngustarea spațiului articular, apariția osteofitelor și evidențierea neregularităților la nivelul extremităților osoase. Pe baza acestor semne imagistice se poate stabili diagnosticul de gonartroză. Pentru informații suplimentare sau pentru o caracterizare mai amplă și mai detaliată a spațiului articular precum și a celorlalte elemente articulare (tendoane, ligamente, mușchi), medicul poate solicita efectuarea unui RMN la nivelul genunchiului.

Tratament gonartroză

Tratamentul gonartrozei se stabilește în funcție de stadiul bolii, gradul de distrucție articulară, intensitatea simptomatologiei, vârsta pacientului precum și nivelul de activitate practicată de acesta. Măsurile de tratament pentru gonartroză cuprind terapia conservatoare și terapia chirurgicală.

Tratamentul conservator presupune încetinirea progresiei bolii și a distrucției suplimentare articulare prin intermediul mijloacelor nechirurgicale, precum:

• Ameliorarea durerii cu ajutorul medicamentelor antialgice și antiinflamatoare nesteroidiene;
• Infiltrații intraarticulare cu corticosteroizi pentru reducerea inflamației și a durerii;
• Medicamente de tip condroprotector: au rol trofic la nivelul articulației;
• Fizioterapie, kinetoterapie, gimnastică medicală pentru întărirea musculaturii, creșterea gradului de mobilitate articulară și ameliorarea durerii;
• Menținerea greutății corporale în limite normale pentru a reduce presiunea exercitată asupra genunchilor;
• Evitarea activităților sportive de intensitate crescută care creează stres mecanic asupra genunchiului;
• Folosirea unor dispozitive ortopedice precum ortezele sau genunchierele, pentru a oferi stabilitate și protecției genunchiului.

Tratamentul chirurgical se recomandă în cazul în care boala prezintă o evoluție rapidă, ce nu poate fi influențată cu ajutorul tratamentului conservator. De asemenea, pot recurge la operație pacienții cu dureri articulare foarte intense sau a căror mobilitate articulară este sever afectată. Măsurile chirurgicale cuprind:

• Osteotomia: constă în rezecția unei regiuni din osul femural sau din platoul tibial cu scopul de a realinia structurile osoase și de a redistribui în mod egal greutatea corporală;
• Proteza genunchiului: poartă denumirea, în termeni medicali, de artroplastia genunchiului și constă în înlocuirea suprafețelor osoase distruse cu proteze metalice cu scopul de a reda mobilitatea și funcționalitatea articulației.

Prevenție gonartroză

Modalități care previn apariția gonartrozei:

• Menținerea greutății corporale în limite normale;
• Evitarea accidentărilor și traumatismelor la nivelul genunchilor;
• Evitarea sedentarismului;
• Echipament de protecție adecvat în timpul practicării unei activități sportive;
• Dietă echilibrată și odihnă adecvată;
• Evitarea ridicării obiectelor grele;
• Renunțarea la fumat.

Important de reținut

Gonartroza este o afecțiune care se caracterizează prin distrucția progresivă a articulației genunchiului ca urmare a suprasolicitării mecanice a acestuia. Este o boală a cărei incidență crește o dată cu înaintarea în vârstă, însă există numeroși factori de risc care contribuie la apariția bolii precum traumatismele locale, activitățile sportive care suprasolicită genunchiul, obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat sau bolile inflamatorii. Tabloul clinic al bolii cuprinde durere la nivelul genunchiului, limitarea semnificativă a mobilității, redoare matinală, cracmente la mobilizare, episoade de tumefacție. Pentru stabilirea diagnosticului se efectuează investigații imagistice de tipul radiografiei sau rezonanței magnetice nucleare care evidențiază îngustarea spațiului articular și prezența osteofitelor. Tratamentul variază în funcție de stadiul bolii; în formele ușoare se poate opta pentru tratament conservator (AINS, infiltrații cu corticosteroizi, fizioterapie, kinetoterapie, genunchiere sau orteze), în timp ce formele severe pot beneficia de artroplastie de genunchi.

Bibliografie:

https://sportsmedicine.mayoclinic.org/condition/kneearthritis/

https://www.webmd.com/osteoarthritis/ostearthritis-of-the-knee-degenerative-arthritis-of-the-knee

https://www.nhs.uk/conditions/osteoarthritis/