Screening cancer mamar

Ce este screening-ul pentru cancer mamar?

Screening-ul presupune efectuarea unor investigații de rutină, unor pacienți asimptomatici, cu scopul de a descoperii într-un stadiu cât mai incipient, diferite afecțiuni. Programele naționale de screening au ca obiectiv diagnosticul precoce al unor patologi grave, când modalitățile de tratare și vindecare ale bolii sunt multiple, comparativ cu formele avansate de boală, când riscul de deces este foarte mare.

Obiectivul screening-ului  cancerului mamar este depistarea cât mai precoce a cancerului de sân; în stadiile incipiente, cancerul de sân prezintă multiple variante de tratament, iar șansa la supraviețuire este crescută, comparativ cu situațiile în care cancerul este descoperit într-un stadiu avansat, când prognosticul este unul rezervat.

De ce este important screening-ul cancerului mamar?

Cancerul sau transformarea malignă a diferitelor celule și țesuturi din corpul uman, este un proces extrem de complex care presupune existența unor mutații la nivelul celulelor implicate, înmulțirea haotică și necontrolată a acestora precum și invazia în structurile învecinate dar și la distanță.

Cancerul mamar ocupă locul doi la nivel mondial în topul celor mai frecvent diagnosticate forme de cancer, după cancerul pulmonar, în timp ce, pentru pacientele de sex feminin, cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă patologie malignă.

Deoarece cancerul de sân este o patologie atât de frecventă și de la an la an numărul cazurilor nou diagnosticate este în creștere, la nivel mondial s-a implementat o modalitate de screening a cancerului de sân, mamografia. Datele statistice au arătat faptul că țările care au adoptat un program strict de screening al cancerului de sân, s-au bucurat de o scădere considerabilă a numărului de deces anual produs de această boală.

Screening-ul cancerului de sân este extrem de important pentru femei deoarece cu o mamografie digitală efectuată la timp se pot detecta precoce modificările maligne existente la nivelul țesutului mamar, înainte ca acestea să determine apariția bolii evidente din punct de vedere clinic. Practic, prin intermediul screening-ului, cancerul mamar poate fi descoperit în forme incipiente de boală, când variantele terapeutice sunt multiple iar șansa de supraviețuire este crescută.

Când este indicat?

Screening-ul cancerului de sân prin intermediul mamografiei, nu împiedică apariția bolii ci facilitează depistarea afecțiunii într-un stadiu incipient, când boala nu a diseminat la distanță și se poate vindeca. În România, screening-ul cancerului de sân este recomandat a se efectua tuturor femeilor fără factori de risc, începând cu vârsta de 50 ani; se recomanda ca examinarea să fie efectuată la fiecare 3 ani.

În cazul femeilor cu factori de risc pentru apariția cancerului de sân, se recomandă ca screening-ul să se efectueze începând cu  vârsta de 40 ani. Factorii care predispun la apariția cancerului de sân sunt: prezența bolii la rudele de gradul I, istoric personal de cancer de sân sau de hiperplazie atipică, prezența genelor BRCA1 și BRCA2; expunerea la radiații, obezitatea, prima menstruație înaintea vârstei de 12 ani, absența gravidității, primul copil la o vârstă mai înaintată (peste 30 ani), consumul excesiv de alcool.

Care sunt analizele incluse în screening?

Screening-ul cancerului mamar se efectuează cu ajutorul mamografiei. Fie că este vorba despre mamografia clasică, fie că este vorba despre mamografia cu tomosinteză, investigația imagistică utilizează raze X care străbat țesutul glandular mamar și furnizează secțiuni cu grosimea de 1mm, care ulterior sunt compuse într-o imagine complexă și detaliată.

Mamografia clasică oferă imagini bidimensionale (2D) în timp ce mamografia cu tomosinteză oferă imagini tridimensionale (3D); din acest motiv, mamografia cu tomosinteză este superioară metodei clasice, deoarece metoda tridimensională vizualizează structura sânului din mai multe unghiuri și caracterizează mai detaliat arhitectura acestuia.

Mamografia permite evidențierea microcalcificărilor care, în multe situații, reprezintă singura formă de manifestare a unui cancer mamar incipient. De asemenea, explorarea evidențiază modificările celulare maligne de debut. Rezultatele obținute la mamografie sunt interpretate în contextul scorului BI-RADS care apreciază riscul de dezvoltare a unui cancer mamar.

• BI-RADS 0: este necesară repetarea investigației;
• BI-RADS 1: nu există modificări suspecte la nivelul glandelor mamare;
• BI-RADS 2: au fost identificate modificări benigne (chisturi mamare sau fibroadenoame);
• BI-RADS 3: au fost identificate modificări benigne însă există o posibilitate mărită de transformare malignă;
• BI-RADS 4: modificările identificate pot fi maligne; necesită biopsie;
• BI-RADS 5: modificările structurale identificate sunt aproape sigur maligne; este nevoie de biopsie și/sau excizie;
• BI-RADS 6: diagnosticul de cancer de sân a fost deja stabilit prin examenul histopatologic.

                 Riscul de a dezvolta cancer de sân, estimat pe baza scorului BI-RADS:

• BI-RADS 3: 2%
• BI-RADS 4: între 2-95%
• BI-RADS 5: mai mare de 95%

Cancerul  mamar

Cancerul mamar este o patologie oncologică care constă în transformarea celulelor glandulare mamare fiziologice în celule maligne, care se multiplică haotic, invadează structurile învecinate și metastazează la distanță. Afecțiunea este extrem de periculoasă, în special în formele avansate de boală, și reprezintă, la ora actuală, a doua cauză de deces prin cancer la nivel mondial, după cancerul pulmonar.

Din păcate, cele mai multe cazuri de cancer mamar sunt diagnosticate în formele avansate de boală, când procesul tumoral s-a extins în alte organe din corp, deoarece femeile nu urmează recomandarea medicilor de a efectua screening mamar anual.

Simptomele cele mai frecvente ale cancerului de sân sunt reprezentate de:

• Autopalparea unui nodul de consistență dură, cu localizare axilară;
• Modificări ale formei sau mărimii unuia din sâni;
• Retracție mamelonară;
• Modificări tegumentare (aspect de coajă de portocală);
• Scurgere mamelonară;
• Modificări mamelonare (zonă mai roșie, cruste sau striații);
• Durere mamară.

În ceea ce privește stadializarea cancerului mamar, există:

• Stadiul O: procesul malign este localizat strict în ductele mamare, fără a invada țesutul mamar sănătos;
• Stadiul I A: tumora măsoară mai puțin de 2cm; fără afectare ganglionară limfatică;
• Stadiul I B: tumora măsoară mai puțin de 2cm, însă procesul malign a cuprins ganglionii limfatici SAU nu există o formațiune tumorală la nivelul sânului însă în ganglionii limfatici există celule canceroase;
• Stadiul II A: formațiunea tumorală măsoară 2-5 cm, fără a afecta ganglionii limfatici axilari SAU tumora măsoară mai puțin de 2cm și invadează ganglionii limfatici axilari;
• Stadiul II B: formațiunea tumorală măsoară 2-5 cm și prezintă invazie în ganglionii limfatici axilari SAU formațiunea tumorală măsoară peste 5 cm, fără a invada ganglionii limfatici axilari;
• Stadiul III A: procesul malign s-a extins în 4-9 ganglioni axilari sau a invadat ganglionii limfatici mamari interni;
• Stadiul III B: procesul malign s-a extins până la peretele toracic sau până la piele;
• Stadiul III C: celulele maligne au fost identificate în mai mult de 10 ganglioni axilari;
• Stadiul IV: apar metastaze la distanță.

Monitorizare cancer mamar

Cancerul mamar este o patologie care necesită o abordare multidisciplinară și o monitorizare atentă, de lungă durată. Orice pacientă cu cancer mamar trebuie să fie conștientă de faptul că, deși formațiunea tumorală primară a fost tratată cu succes, există riscul ca boala să recidiveze și procesul tumoral malign să reapară. Din acest motiv, pacienta trebuie monitorizată anual prin investigații de tipul mamografie, computer tomografie sau computer tomografie whole body, pentru a descoperii din timp toate situațiile în care cancerul a recidivat.

Prevenție cancer mamar

Cancerul mamar este o patologie extrem de gravă prin prisma incidenței  în continuă creștere precum și prin șansa scăzută de supraviețuire dacă boala este descoperită într-o formă avansată de evoluție. Există o serie de metode prin care patologia poate fi prevenită, precum:

• Efectuarea screening-ului periodic prin mamografie reprezintă cea mai importantă și cea mai eficientă metodă de a preveni descoperirea cancerului mamar într-o formă avansată de boală;
• Femeile care prezintă antecedente heredo-colaterale de cancer mamar pot efectua teste genetice pentru a depista precoce existența mutațiilor la nivelul genelor BRCA1 și BRCA 2;
• Evitarea administrării terapiei hormonostimulante în perioada de postmenopauză;
• Graviditatea scade riscul de apariție al cancerului de sân;
• Dieta bogată în fructe și legume proaspete, alune, nuci, semințe;
• Activitate fizică regulată și evitarea sedentarismului;
• Menținerea unei greutăți corporale normale;
• Menținerea unui stil de viață sănătos.

Bibliografie:

https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/screening.htm

https://www.nhs.uk/conditions/breast-screening-mammogram/

https://www.nhs.uk/conditions/breast-screening-mammogram/when-youll-be-invited-and-who-should-go/