Sinuzita: Ghid Complet pentru a scăpa de presiune și durere

Sinuzita este una din cele mai comune afecțiuni din sfera ORL care se caracterizează prin inflamația acută sau cronică a mucoasei de la nivelul sinusurilor. Afecțiunea poate să apară la orice vârstă.

Ce este sinuzita?

Din punct de vedere anatomic, sinusurile paranazale sunt cavități pneumatice pereche localizate în interiorul oaselor craniene, în imediata vecinătate a ochilor și a nasului. În funcție de localizare, sinusurile paranazale por fi: etmoidale (localizate între ochi), sfenoidale (dispuse în spatele ochilor), maxilare (localizate sub ochi, de o parte și de alta a foselor nazale) și frontale (dispuse deasupra ochilor).

Sinusurile sunt tapetate în interior de o mucoasă specifică și prezintă multiple roluri la nivelul organismului, precum:

• Asigură protecție căilor respiratorii în fața alergenilor, microbilor și substanțelor nocive din mediu;
• Amplifică rezonanța vocii;
• Reglează presiunea de la nivelul foselor nazale;
• Oferă protecție globilor oculari;
• Protejează rădăcinile dentare de variațiile de temperatură;
• Asigură încălzirea și umidificarea aerului inspirat;
• Reprezintă o poartă care blochează pătrunderea microbilor în organism;
• Contribuie la oxigenarea adecvată a creierului.

Sinuzita apare în momentul în care mucoasa nazo-sinusală se inflamează, ceea ce determină un blocaj în calea procesului fiziologic de drenaj al sinusurilor; astfel secrețiile se acumulează la nivel local, ceea ce favorizează transformarea germenilor comensali în germeni patogeni. Inflamația mucoasei nazale apare, în special, în anotimpul rece. De cele mai multe ori sinuzita este localizată la nivelul unei singure perechi de sinusuri însă există și cazuri în care procesul inflamator poate cuprinde toate cele patru perechi de sinusuri simultan.

Care sunt cauzele sinuzitei?

Studiile de specialitate au arătat faptul că inflamația sinusurilor paranazale se poate datora:

• Infecțiilor bacteriene: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarhallis;

• Infecțiilor virale: rinovirusuri, coronavirusuri;
• Infecțiilor fungice: Aspergillus;
• Alergiilor
• Mediului ambiant poluat;
• Fumatului activ sau pasiv;
• Afecțiunilor din sfera ORL: rinita alergică, polipoza nazală, deviația de sept, formațiuni tumorale, episoade repetate de IACRS;
• Infecțiilor dentare.

Factori de risc pentru sinuzită

Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția bolii, precum:

• Tehnica defectuoasă de suflare a nasului;
• Mucoviscidoza;
• Astmul bronșic;
• Refluxul gastro-esofagian;
• Prezența unor corpi străini intranazali;
• Deviația de sept;
• Variații bruște de temperatură;
• Expunerea prelungită la fumul de țigară;
• Poluarea excesivă din mediu;
• Inflamația polipilor nazali;
• Episoade repetate de infecții acute de căi aeriene superioare;
• Aerul ambiant uscat;
• Imunosupresia.  

Tipuri de sinuzită

Sinuzita acută

Se caracterizează prin apariția simptomelor specifice bolii în mod brusc, în plină stare de sănătate; tabloul clinic poate persista până la 4 săptămâni; cel mai frecvent se datorează unei infecții bacteriene sau virale;

Sinuzita subacută

Este o formă intermediară, între sinuzita acută și sinuzita cronică; se caracterizează prin persistența simptomatologiei pe o perioadă de timp cuprinsă între 1 lună și 3 luni;

Sinuzita cronică

Se caracterizează prin persistența simptomatologiei specifice pe o perioadă de timp mai lungă de 3 luni; de cele mai multe ori se datorează alergiilor, deviației de sept, polipilor nazali, infecțiilor respiratorii sau imunosupresiei.

Tablou clinic sinuzită

Pacienții cu sinuzită (atât acută cât și cronică) se pot confrunta cu următoarele manifestări clinice:

• Rinoree de culoare galben-verzuie;
• Rinoree posterioară;
• Durere la nivelul sinusurilor din jurul ochilor și a nasului;
• Senzație de presiune facială;
• Cefalee;
• Congestie nazală;
• Tuse seacă sau productivă;
• Disfagie;
• Diminuarea sau dispariția completă a gustului și a mirosului;
• Durere la nivelul urechilor;
• Tinitus;
• Respirație îngreunată;
• Febră sau subfebrilitate;
• Dureri dentare;
• Stare generală de apatie șu oboseală.

Diagnostic sinuzită

Pentru stabilirea diagnosticului de sinuzită pacientul trebuie să efectueze un consult medical de specialitate. Medicul ORL va începe cu o anamneză amănunțită pentru a obține informații referitoare la modalitatea de debut a simptomatologiei, istoric recent de infecții respiratorii, stil de viață, expunerea la noxe profesionale, comorbidități. Consultul medical de specialitate va continua cu examenul fizic local prin intermediul căruia medicul va evalua sensibilitatea locală a sinusurilor la atingere și presiune.

În astfel de cazuri, investigațiile de laborator sunt extrem de importante; se recomandă efectuarea unui exudat nazo-faringian pentru a identifica o posibilă cauză bacteriană sau fungică a simptomatologiei; ulterior, dacă rezultatul este pozitiv, se recomandă tratament antibiotic conform antibiogramei sau tratament antifungic conform antifungigramei.

Endoscopia nazală poate fi efectuată cu succes în cabinetul de ORL; investigația permite vizualizarea în mod direct a sinusurilor, foselor nazale și a regiunii din spatele nasului, cu ajutorul unui instrument specific, endoscop (acesta este prevăzut la unul din capete cu o cameră video și o sursă de lumină).

Investigațiile imagistice sunt utile în astfel de situații deoarece oferă informații detaliate cu privire la aspectul sinusurilor dar și a eventualelor anomalii structurale. Medicul poate recomanda pacientului efectuarea unui computer tomograf sau a unei rezonanțe magnetice nucleare la nivelul sinusurilor. 

Tratament sinuzită

Tratamentul sinuzitei se stabilește în funcție de etiologia bolii, intensitatea tabloului clinic, tipul sinuzitei (acută, subacută sau cronică) cât și prezența bolilor asociate. Acesta poate fi simptomatic, având rolul de a reduce manifestările clinice, de a facilita respirația și de a îmbunătății calitatea vieții cât și curativ, cu scopul de a trata cauza care a determina inflamația mucoasei de la nivelul sinusurilor.

Tratamentul simptomatic cuprinde:

• Decongestionante nazale: contribuie la îmbunătățirea respirației prin reducerea congestiei nazale;
• Analgezice: se pot administra preparate precum Paracetamolul pentru a reduce durerea;
• Antiinflamatoare nesteroidiene: se poate administra Ibuprofen pentru a scădea inflamația la nivel local;
• Corticosteroizi: pentru a reduce inflamația.

Tratamentul curativ:

• Tratament antibiotic: în situația în care s-a dovedit existența unei infecții bacteriene;
• Tratament antifungic: dacă simptoamtolgia se datorează unei infecții fungice;
• Antihistaminice: în situația în care simptomatologia prezintă o componentă alergică;
• Imunoterapia: se poate administra în cazurile de rinită alergică.     

Există situații în care simptomatologia clinică nu poate fi controlată cu ajutorul terapiei medicamentoase; în astfel de cazuri se poate intervenii chirurgical pentru a facilita procesul respirator. Pacientul poate fi supus unei intervenții de lărgire a sinusurilor și drenarea ulterioară a secrețiilor, rezolvarea defectului de sept nazal sau îndepărtarea polipilor nazali.

Prevenție sinuzită

Modalități prin care riscul de apariție al sinuzitelor poate fi redus:

• Renunțarea la fumat;
• Desfășurarea activității într-un mediu aerisit, fără poluare;
• Igiena riguroasă a mâinilor;
• Evitarea expunerii la schimbări bruște de temperatură;
• Menținerea aerului ambiant la o temperatură și umiditate adecvată;
• Aerisirea locuințelor;
• Controlul riguros al alergiilor;
• Adoptarea unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos.

Bibliografie:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17701-sinusitis

https://www.nhs.uk/conditions/sinusitis-sinus-infection/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-sinusitis/symptoms-causes/syc-20351661