Cancerul de plămâni sau cancerul bronho-pulmonar este o patologie malignă, care se caracterizează prin transformarea celulelor pulmonare sănătoase în celule tumorale, care își pierd proprietățile fiziologice, suferă modificări, se multiplică rapid și formează noduli sau formațiuni tumorale; procesul canceros invadează țesuturile din vecinătate și diseminează la distanță, dând naștere metastazelor.
Cancerul pulmonar reprezintă la ora actuală o problemă de sănătate publică deoarece decesul cauzat de această patologie este într-o accelerată creștere.
În Europa, la bărbați, cancerul de plămâni este a doua patologie tumorală ca frecvență, după cancerul de prostată, iar la femei al treilea cancer ca frecvență de apariție, după cancerul la sân și cancerul colo-rectal, insa mortalitatea prin cancer pulmonar este cea mai ridicată (egală procentual cu a cancerului de colon și a cancerului de sân însumate, aceste neoplazii ocupând locurile 2, respectiv 3 ca mortalitate în Europa).
Din punct de vedere histopatologic, există mai multe tipuri de cancer bronho-pulmonar:
Formațiunea tumorală care ia naștere în plămâni poartă denumirea de cancer primar în timp ce celulele canceroase localizate în plămâni ca urmare a diseminării din alte zone ale corpului poartă denumirea de cancer secundar sau metastaze.
Cancerul bronho-pulmonar apare ca urmare a transformării celulelor pulmonare cu funcții normale, sub influența diverșilor factori, în celule maligne, care se multiplică foarte rapid și care distrug țesutul pulmonar sănătos. Factorii de risc care contribuie la apariția cancerului de plămâni sunt:
Din păcate, cancerul bronho-pulmonar se formează la nivelul plămânului într-un mod silențios, fără a determina apariția manifestărilor clinice. Simptomele tipice bolii apar în momentul în care boala a avansat iar tratamentul este foarte dificil de implementat.
Cele mai frecvente simptome cu care se confruntă pacienții cu cancer pulmonar sunt:
Rata de mortalitate a bolii este una crescută deoarece pacienții ajung la medic într-un stadiu avansat, în care tumora nu se mai poate opera. Din aceste motive este foarte important ca fiecare pacient care prezintă unul sau mai multe din simptomele prezente mai sus, să se adreseze medicului pneumolog în cel mai scurt timp posibil.
Pentru stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar, medicul curant va începe cu anamneza, etapă în care acesta va aduna informații referitoare la stilul de viață, profesia, statutul de fumător, consumul de alcool, expunerea la noxe, istoric familial de neoplazie sau alte boli asociate ale pacientului.
Examinarea fizică constă în măsurarea parametrilor vitali (tensiune arterială, ritm cardiac, saturația sângelui în oxigen), auscultația plămânilor, identificarea eventualelor modificări patologice precum și o evaluare globală a tuturor sistemelor și organelor din corp.
Următoarea etapă în stabilirea diagnosticului de cancer bronho-pulmonar este reprezentată de investigațiile imagistice.
Pentru început se efectuează o radiografie pulmonară care oferă medicului informații sumare despre formațiunea tumorală; pentru mai multe detalii și o caracterizare mai amplă, se continuă investigațiile cu computer tomografia sau rezonanța magnetică nucleară.
De la caz la caz se pot efectua investigații suplimentare precum endoscopia, bronhoscopia, mediastinoscopia sau probe funcționale respiratorii.
Analizele din sânge și analizele din spută sunt, de asemenea, foarte importante pentru a contura tabloul clinic al bolii.
Singura investigație care stabilește diagnosticul de certitudine al bolii este reprezentată de biopsia pulmonară. Procedura constă în prelevarea unei mostre de țesut pulmonar direct din nodul sau din formațiunea tumorală și evaluarea acesteia la microscop. Cu cât diagnosticul bolii se stabilește mai timpuriu, cu atât pacientul are mai multe șanse de supraviețuire.
Tratamentul afecțiunii depinde de foarte mulți factori, precum localizarea tumorii, dimensiunile acesteia, gradul de invadare în structurile vecine, vârsta și comorbiditățile pacientului. Este nevoie de o abordare multidisciplinară, astfel încât pacientul să beneficieze de cel mai bun tratament posibil.
Intervenția chirurgicală este considerată la ora actuală prima variantă de tratament. Scopul operației este acela de a îndepărta formațiunea tumorală, pe cât posibil, în totalitate. Medicina modernă vine în sprijinul pacienților cu două noi tehnici chirurgicale, VATS (chirurgia toracică videoasistată) și RATS (chirurgia asistată de robot), cu multiple beneficii pentru pacient, comparativ cu chirurgia clasică.
Chirurgia toracică asistată de robot reprezintă, la ora actuală, viitorul intervențiilor chirurgicale, deoarece operația asistată de un robot este o evoluție a tehnicilor chirurgiei minim invazive videoasistate. Cu alte cuvinte, medicul chirurg controlează întreaga operație prin controlul asupra robotului cu ajutorul unei console, totul petrecându-se în sala de operație.
Chirurgia toracică robotică uniportală reprezintă o tehnologie modernă, de ultimă generație, minim invazivă, care presupune efectuarea unei singure incizii intercostale de 4-5 cm, prin care se introduc cele 3 brațe ale robotului. La ora actuală, România și Spania sunt cele două țări din lume în care se efectuează operații prin procedura uniport în chirurgia toracică robotică.
Terapia cu raze X este utilizată cu scopul de a bloca procesul haotic de multiplicare celulară și de a distruge astfel formațiunea canceroasă. De cele mai multe ori, radioterapia se administrează pacienților care nu pot fi supuși intervenției chirurgicale.
Tratamentul constă în administrarea unor medicamente denumite chimioterapice, care blochează diviziunea celulară și distrug celulele canceroase.
Chimioterapia se poate administra înainte de intervenția chirurgicală, cu scopul de a reduce dimensiunile formațiunii tumorale, după operație, pentru a consolida efectul intervenției chirurgicale sau în asociere cu radioterapia.
Imunoterapia are rolul de a activa sistemul imun cu scopul de a lupta împotriva procesului tumoral malign. Terapia țintită se adresează pacienților în cazul cărora au putut fi puse în evidență mutații genetice; astfel, medicamentele țintite, blochează mutațiile respective și împiedică creșterea formațiunii tumorale.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lung-cancer/symptoms-causes/syc-20374620
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4375-lung-cancer
https://www.nhs.uk/conditions/lung-cancer/
https://www.cdc.gov/cancer/lung/basic_info/diagnosis_treatment.htm
https://www.nhs.uk/conditions/lung-cancer/treatment/
Fii informat! Echipa editorială Memorial susține demersul de prevenție prin programe de educare, informare și conștientizare, la cele mai înalte stadarde de calitate a informației medicale.
Află primul despre reducerile și ofertele speciale.
Cere o programare rapidă sau solicită informații și te vom contacta în cel mai scurt timp