Displazie de col uterin: cauze, simptome si optiuni de tratament

Displazia de col uterin reprezinta o afectiune caracterizata prin modificari anormale ale celulelor de la nivelul colului uterin. Aceasta este cauzata in principal de infectia cu virusul papiloma uman (HPV) si poate varia de la forme usoare la stadii severe, cu risc de evolutie spre cancer de col uterin. In majoritatea cazurilor, displazia nu provoaca simptome evidente, fiind depistata prin screeningul de rutina, precum testul Babes-Papanicolau. Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor si mentinerea sanatatii reproductive. 

Cauzele displaziei de col uterin

Virusul Papiloma uman (HPV) este principala cauza a displaziei de col uterin, fiind responsabil de majoritatea cazurilor de leziuni precanceroase si canceroase. Exista peste 200 de tipuri de HPV, dintre care aproximativ 40 afecteaza tractul genital. Tipurile HPV cu risc ridicat, precum HPV 16 si HPV 18 sunt cele mai periculoase, avand potential oncogen. Infectia cu HPV este frecvent asimptomatica si poate persista ani de zile fara semne evidente, favorizand modificarile celulare la nivelul colului uterin.

Factori de risc

Pe langa infectia cu HPV, mai multi factori pot contribui la aparitia displaziei cervicale, printre care:

• Fumatul – substantele toxice din tigari slabesc sistemul imunitar si afecteaza capacitatea organismului de a elimina HPV. De asemenea, acestea pot favoriza modificarile celulare anormale.
• Imunitatea scazuta – persoanele cu sistem imunitar slabit, inclusiv cele infectate cu HIV sau care urmeaza tratamente imunosupresoare, au un risc mai mare de a dezvolta displazie cervicala.
• Istoricul familial – predispozitia genetica poate influenta susceptibilitatea la infectia cu HPV si dezvoltarea leziunilor cervicale.
• Activitatea sexuala – un numar mare de parteneri sexuali sau initierea vietii sexuale la o varsta frageda cresc riscul expunerii la HPV.
• Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale – studiile sugereaza ca utilizarea indelungata a contraceptivelor hormonale poate creste riscul de displazie cervicala, posibil prin influenta asupra echilibrului hormonal si susceptibilitatii la infectia cu HPV.

Dezechilibre hormonale si alti factori contributori

Modificarile hormonale, in special cele asociate cu sarcina sau administrarea de contraceptive, pot influenta dezvoltarea celulelor cervicale si susceptibilitatea la infectia cu HPV. Alte aspecte, precum deficientele nutritionale (lipsa vitaminelor A, C, E si a acidului folic), pot contribui la aparitia displaziei cervicale.

Clasificarea displaziei cervicale

In functie de gravitatea modificarilor celulare inregistrate la nivelul colului uterin, displazia cervicala poate avea mai multe grade. 

Displazia cervicala usoara (CIN 1)

CIN 1 (neoplazie intraepiteliala cervicala de grad 1) este forma cea mai usoara a displaziei cervicale, in care modificarile celulare sunt limitate la stratul superficial al epiteliului cervical. In multe cazuri, CIN 1 dispare spontan fara tratament, mai ales la femeile tinere cu un sistem imunitar sanatos. Monitorizarea prin teste regulate, cum ar fi testul Babes-Papanicolau si testarea HPV, este esentiala pentru a urmari evolutia leziunilor.

Displazia cervicala moderata (CIN 2)

CIN 2 reprezinta o forma intermediara a displaziei, in care modificarile celulare afecteaza aproximativ jumatate din grosimea epiteliului cervical. Aceasta varianta are un risc mai mare de progresie catre forme severe si necesita tratament specific, cum ar fi excizia cu ansa diatermica (LEEP) sau alte metode de ablatie. Decizia de tratament depinde de varsta pacientei, dorinta de a avea copii si severitatea leziunii.

Displazia cervicala severa (CIN 3) si carcinomul in situ

CIN 3 este cea mai severa forma de displazie cervicala, afectand aproape intreaga grosime a epiteliului. Daca nu este tratata, aceasta poate evolua in timp spre cancer invaziv de col uterin. Carcinomul in situ este considerat stadiul premergator cancerului cervical, in care celulele anormale sunt prezente, dar nu au invadat tesuturile adiacente. Tratamentul prompt este esential si poate include conizatie chirurgicala, LEEP sau, in cazurile severe, histerectomie.

Aceasta clasificare ajuta la stabilirea celei mai potrivite abordari terapeutice si la prevenirea progresiei catre cancer de col uterin.

Simptomele displaziei de col uterin

Displazia de col uterin este, in majoritatea cazurilor, asimptomatica, ceea ce inseamna ca femeile afectate nu prezinta semne evidente ale bolii. Acesta este motivul pentru care screeningul regulat este esential pentru detectarea precoce a modificarilor celulare.

Totusi, in unele situatii, pot aparea urmatoarele simptome:

• Sangerari anormale – spotting intre menstruatii, dupa contactul sexual sau dupa menopauza poate indica o afectiune cervicala.
• Secretii vaginale anormale – modificari ale mirosului, culorii sau consistentei secretiei vaginale pot fi semne de inflamatie sau infectie asociata.
• Durere pelvina – in cazuri rare, pacientele pot resimti disconfort sau durere persistenta in zona pelvina.
• Durere in timpul actului sexual (dispareunie) – un simptom rar, dar posibil, mai ales in cazurile avansate de displazie sau in prezenta altor afectiuni ginecologice.

Fiind o afectiune preponderent silentioasa, displazia cervicala poate progresa catre forme severe fara simptome evidente, ceea ce subliniaza importanta monitorizarii regulate.

Importanta screeningului regulat (testul Babes-Papanicolau si testarea HPV)

Screeningul cervical joaca un rol crucial in prevenirea cancerului de col uterin, prin depistarea timpurie a displaziei cervicale. Cele doua teste principale utilizate sunt:

• Testul Babes-Papanicolau – analizeaza modificarile celulare la nivelul colului uterin si permite identificarea precoce a leziunilor precanceroase.
• Testarea HPV – detecteaza prezenta virusului papiloma uman cu risc ridicat, identificand femeile cu un risc crescut de a dezvolta displazie cervicala.

Combinarea acestor teste ofera o evaluare completa a riscului si permite adoptarea unor masuri preventive adecvate. Screeningul regulat este recomandat incepand de la varsta de 21 de ani sau mai devreme, in functie de istoricul medical al pacientei.

Metode de diagnostic

Examenul ginecologic de rutina permite medicului sa evalueze starea colului uterin si sa identifice eventuale anomalii. Desi examinarea vizuala nu poate confirma diagnosticul de displazie cervicala, aceasta poate ridica suspiciuni care necesita investigatii suplimentare. 

Testul Babes-Papanicolau

Testul Babes-Papanicolau este cea mai utilizata metoda de screening pentru displazia cervicala. Acesta implica recoltarea de celule de la nivelul colului uterin si analiza lor la microscop pentru a detecta eventuale anomalii. Rezultatele pot fi:

• Normale – fara modificari celulare suspecte.
• ASC-US (celule scuamoase atipice de semnificatie nedeterminata) – posibilitate de infectie HPV sau inflamatie minora.
• LSIL (leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut) – indica modificari usoare, de obicei asociate cu infectia HPV.
• HSIL (leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt) – sugereaza un risc crescut de progresie catre cancer si necesita investigatii suplimentare.

Testarea HPV

Testul HPV detecteaza prezenta tulpinilor cu risc oncogen ridicat ale virusului papiloma uman. Este recomandat in special femeilor peste 30 de ani sau in cazul unui test Papanicolau anormal. Un rezultat pozitiv nu inseamna neaparat ca exista displazie, dar impune monitorizare si, uneori, investigatii suplimentare.

Colposcopia si biopsia cervicala

Daca testul Papanicolau sau testarea HPV indica anomalii, medicul poate recomanda colposcopia – o procedura in care colul uterin este examinat cu ajutorul unui dispozitiv optic special numit colposcop. Daca sunt identificate leziuni suspecte, se efectueaza o biopsie cervicala pentru analiza histopatologica a tesutului prelevat.

Colposcopia si biopsia sunt esentiale pentru confirmarea diagnosticului de displazie cervicala si determinarea severitatii acesteia, permitand alegerea celei mai potrivite optiuni de tratament.

Optiuni de tratament

In cazul displaziei cervicale usoare (CIN 1), tratamentul imediat nu este intotdeauna necesar. Deoarece leziunile pot regresa spontan, medicii recomanda monitorizarea activa prin:

• Repetarea testului Babes-Papanicolau la 6-12 luni
• Testarea HPV pentru a verifica persistenta virusului
• Examinari colposcopice regulate, daca sunt necesare

Daca leziunile persista sau se agraveaza, se ia in considerare tratamentul.

Tratament medicamentos si suplimente imunitare

Nu exista un tratament medicamentos specific pentru displazia de col uterin, dar anumite masuri pot sprijini sistemul imunitar si pot ajuta la eliminarea infectiei cu HPV:

• Suplimente cu vitamine si antioxidanti – vitamina C, vitamina E, beta-carotenul si acidul folic pot sustine sanatatea celulelor cervicale.
• Terapia cu imunomodulatori – unele medicamente sunt studiate pentru a stimula raspunsul imun impotriva HPV.
• Adoptarea unui stil de viata sanatos – o dieta echilibrata, renuntarea la fumat si reducerea stresului pot imbunatati raspunsul imun al organismului.

Proceduri minim invazive

Daca displazia progreseaza sau persista, se pot aplica tratamente minim invazive pentru eliminarea celulelor anormale:

• Crioterapia – distrugerea tesutului afectat prin inghetare cu azot lichid. Este utilizata in cazurile usoare si moderate.
• Excizia cu ansa diatermica (LEEP) – indepartarea leziunilor printr-o ansa metalica fina care foloseste curent electric. Este eficienta pentru displazia de grad moderat si sever.
• Laserterapia – folosirea unui fascicul laser pentru a distruge celulele anormale. Este o optiune mai putin utilizata in prezent.

Interventii chirurgicale

In cazurile severe, cand leziunile sunt extinse sau exista risc de progresie spre cancer, sunt necesare interventii chirurgicale:

• Conizatia cervicala – indepartarea unui segment conic din colul uterin care contine tesutul afectat. Se recomanda in cazurile de CIN 2 si CIN 3.
• Histerectomia – indepartarea completa a uterului. Se aplica doar in cazurile severe sau la femeile care nu isi mai doresc copii.

Preventia displaziei de col uterin

Vaccinarea impotriva HPV este cea mai eficienta metoda de preventie a displaziei cervicale si a cancerului de col uterin. Vaccinurile disponibile protejeaza impotriva celor mai periculoase tulpini HPV (16 si 18). Se recomanda:

• Fetelor si baietilor cu varsta intre 9-14 ani, inainte de inceperea vietii sexuale
• Femeilor pana la 45 de ani, daca nu au fost anterior vaccinate
• Administrarea completa a celor 2 sau 3 doze, conform schemei de vaccinare

Masuri de reducere a factorilor de risc

Pentru a preveni displazia cervicala, sunt esentiale urmatoarele masuri:

• Utilizarea prezervativelor pentru reducerea expunerii la HPV
• Evitarea fumatului, care favorizeaza persistenta infectiei
• Mentinerea unui sistem imunitar puternic printr-o dieta echilibrata si exercitii fizice

Screening regulat si controale ginecologice periodice

Screeningul regulat prin testul Babes-Papanicolau si testarea HPV este esential pentru detectarea precoce a leziunilor. Femeile trebuie sa respecte recomandarile medicului privind frecventa acestor teste pentru a preveni progresia displaziei cervicale.

Prin combinarea vaccinarii, reducerii factorilor de risc si screeningului regulat, riscul de displazie si cancer de col uterin poate fi semnificativ redus.

Displazia de col uterin este o afectiune care poate fi prevenita si tratata eficient daca este descoperita la timp. Deoarece nu prezinta simptome evidente in stadiile incipiente, screeningul regulat prin testul Babes-Papanicolau si testarea HPV joaca un rol esential in depistarea precoce. Vaccinarea anti-HPV, adoptarea unui stil de viata sanatos si evitarea factorilor de risc contribuie semnificativ la prevenirea acestei afectiuni. Cu un diagnostic corect si un tratament adecvat, majoritatea cazurilor pot fi gestionate fara complicatii. Educatia si controalele ginecologice regulate sunt cheia pentru mentinerea sanatatii colului uterin si prevenirea cancerului cervical.

Surse:

1. Ansorge, Rick. “Cervical Dysplasia: Symptoms, Treatments, Causes, and More.” WebMD, 12 Feb. 2024, www.webmd.com/cancer/cervical-cancer/cervical-dysplasia-symptoms-causes-treatments, accesat la 24.03.2025;
2. “Cervical Dysplasia: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, medlineplus.gov/ency/article/001491.htm, accesat la 24.03.2025;
3. Cleveland Clinic. “Cervical Intraepithelial Neoplasia (CIN) | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 31 Jan. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15678-cervical-intraepithelial-neoplasia-cin, accesat la 24.03.2025;
4. Cooper, Danielle B., and Charles E. McCathran. “Cervical Dysplasia.” PubMed, StatPearls Publishing, 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430859/, accesat la 24.03.2025;
5. National Cancer Institute. “NCI Dictionary of Cancer Terms.” National Cancer Institute, 2 Feb. 2011, www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/cervical-dysplasia, accesat la 24.03.2025;
6. “What to Know about Abnormal Cervical Cells.” Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cervical-cancer/expert-answers/cervical-dysplasia/faq-20058142, accesat la 24.03.2025.