Insolaţie: un pericol pentru sănătatea ta

Insolaţia (șocul caloric sau șocul termic)

Insolaţia (șocul caloric sau șocul termic) este o urgenţă medicală care reprezintă creșterea excesivă a temperaturii organismului peste valoarea termică de 40 grade Celsius.

Insolaţia apare în urma expunerii îndelungate la temperaturi crescute sau în urma practicării unui efort fizic intens la o temperatură ambientală ridicată, situaţie în care organismul nu-și mai poate regla propria temperatură.

Această problemă produce apariţia deshidratării, iar în cazuri severe, afectarea funcţiei cerebrale, a funcţiei renale și a altor sisteme din corp.

Cauze insolaţie

Insolaţia este cauzată de multiplii factori precum:

• expunerea organismului la temperaturi crescute din mediul ambiant pentru o perioadă lungă de timp;
• efectuarea exerciţiilor fizice într-o zonă cu temperaturi ridicate;
• transpiraţia nu se mai poate evapora din cauza hainelor prea groase;
• deshidratarea;
• abuzul de alcool care împiedică corpul să-și regleze temperatura; de asemenea, alcoolul accentueaza deshidratarea.

Factori de risc insolaţie

Deși insolaţia poate să apară la orice vârstă și afectează atât copiii, cât și adulţii, indiferent de sex, există o serie de factori de risc, care cresc riscul de a te confrunta cu această problemă:

• vârsta: sugarii și persoanele peste 60 ani prezintă un risc crescut de insolaţie prin incapacitatea sistemului nervos central de reglare a temperaturii corporale, la aceste două categorii vulnerabile de vârstă;
• practicarea unui sport când temperaturile sunt foarte ridicate;
• expunerea bruscă a organismului la temperaturi crescute;
• unele tipuri de medicamente: beta-blocante, vasoconstrictoare, diuretice, antihistaminice, antidepresive, antipsihotice;
• boli asociate: sclerodermia, boala arterială coronariană, boală cronică de ficat, boală cronică de rinichi;
• transpiraţia excesivă, deoarece determină deshidratare;
• locuitorii din mediul rural care muncesc la câmp;

Simptome insolaţie

Insolaţia este o afecţiune medicală severă, cu multiple repercusiuni asupra întregului organism, ce se manifestă prin:

• durere de cap cu caracter pulsatil;
• creșterea temperaturii corporale;
• stare de ameţeală;
• absenţa transpiraţiei;
• piele fierbinte, roșiatică;
• dureri musculare;
• greaţă, vărsături;
• tulburări de respiraţie;
• dezorientarea temporo-spaţială;
• creșterea sau scăderea tensiunii arteriale;
• crize convulsive;
• sincopă;
• comă.

Când trebuie să te prezinţi la medic

Este foarte important să solicităm ajutor de specialitate dermatologie sau de urgenţă în cel mai scut timp posibil de la debutul simptomelor de insolaţie.

De cele mai multe ori, persoana în cauză este debusolată și nu știe ce se întâmplă. Din acest motiv este important ca persoanele apropiate să recunoască simptomele șocului termic și să solicite ajutor de specialitate cât mai rapid, pentru a putea preveni instalarea complicaţiilor.

Complicaţii urgente insolaţie

Dacă insolaţia nu este recunoscută rapid și nu se instituie măsurile optime de tratament, temperatura ridicată din corp atacă celulele neuronale. În plus, apare declanșarea proceselor de coagulare din cop și eliberarea unor substanţe proinflamatorii, care afectează majoritatea organelor din corp.

Principalele complicaţii ale insolaţiei sunt:

• edemul cerebral;
• insuficienţa renală;
• insuficienţă respiratorie acută;
• insuficienţa hepatică;
• leziunile nervoase;
• tulburările de coagulare;
• insuficienţă multiplă de organ;
• moartea pacientului, dacă nu se intervine rapid.

Tratament insolaţie

Tratamentul în caz de insolaţie începe cu măsuri simple ce pot fi efectuate de rude, prieteni sau de persoanele din jur, până la sosirea echipajului medical de specialitate:

• Pacientul este poziţionat într-o zonă umbroasă;
• Se îndepărtează, pe cât posibil, hainele de pe corp;
• Se încearcă scăderea temperaturii corporale prin scufundarea în apă rece;
• Tegumentul trebuie răcit prin aplicarea de comprese reci, înfășurarea în cearșaf sau prosoape reci;
• Se aplică cuburi de gheaţă pe frunte, axilă, gât, picioare;
• Se măsoară constant temperatura corporală;
• Pacientului i se poate da să bea lichide reci; exclus băuturi carbogazificate, alcool sau cafea;

La spital, alături de procedurile specifice de scădere a temperaturii corporale se realizează treptat și rehidratarea adecvată. De asemenea, tratamentul va include abordarea organelor afectate și tratarea injuriilor într-un mod corespunzător.

După ce pacientul a fost stabilizat din punct de vedere clinic și temperatura corporală a fost redusă, se recomandă a se efectua o serie de investigaţii pentru a putea identifica eventuale repercusiuni asupra organelor.

Prevenţie insolaţie

Având în vedere impactul pe care temperatura crescută o are asupra organismului, este foarte important ca această afecţiune să fie, pe cât posibil, prevenită. Există o serie de măsuri de prevenţie, care scad riscul de apariţie al insolaţiei:

• evitarea deplasărilor, expunerii la temperaturi crescute, în intervalul 11:00- 16:00;
• adăpostirea în zone umbroase, răcoroase, cu aer condiţionat sau ventilatoare, în vreme de caniculă;
• purtarea unor haine cât mai subţiri și mai vaporoase;
• utilizarea cremelor de protecţie solară, a umbrelelor sau a pălăriilor în caz de expunere la soare;
• hidratarea corespunzătoare cu minim 2,5 litri de lichide în zilele caniculare;
• reducerea consumului de cafea;
• evitarea consumului de alcool.

 

Bibliografie:

https://www.cdc.gov/niosh/topics/heatstress/heatrelillness.html

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heat-stroke/symptoms-causes/syc-20353581

https://www.cdc.gov/disasters/extremeheat/warning.html