Trompe uterine infundate (obstructie tubara): cauze, simptome, diagnosticare si tratament

Trompele uterine joaca un rol esential in procesul de reproducere, asigurand transportul ovulului de la ovar catre uter. Cand acestea sunt infundate, impiedica fertilizarea si pot cauza infertilitate. Obstructia tubara poate fi cauzata de infectii, endometrioza, interventii chirurgicale sau anomalii congenitale. Multe femei nu prezinta simptome evidente, descoperind problema doar atunci cand incearca sa conceapa. Diagnosticarea corecta, prin investigatii imagistice si laparoscopie este esentiala. Exista tratamente chirurgicale si metode de reproducere asistata care pot oferi sanse reale de succes pentru femeile afectate.

Anatomia si functia trompelor uterine

Trompele uterine, cunoscute si sub numele de trompe lui Fallopio, sunt doua structuri tubulare subtiri care fac legatura intre ovare si uter. Fiecare trompa uterina are aproximativ 10-12 cm lungime si este alcatuita din patru segmente: infundibulul, ampula, istmul si portiunea interstitiala. Infundibulul, situat in apropierea ovarului, este dotat cu fimbrii – prelungiri care ajuta la captarea ovulului eliberat in timpul ovulatiei. Ampula este cea mai larga portiune si locul unde are loc fertilizarea. Istmul este o sectiune mai ingusta care face legatura cu uterul, iar portiunea interstitiala traverseaza peretele uterin, conectandu-se la cavitatea acestuia.

Functiile esentiale ale trompelor in procesul de conceptie

Trompele uterine joaca un rol crucial in fertilitate, fiind responsabile pentru captarea ovocitului, transportul acestuia catre uter si facilitarea intalnirii dintre ovul si spermatozoizi. De asemenea, trompele creeaza un mediu favorabil pentru fertilizare si pentru dezvoltarea initiala a embrionului. Mucoasa trompelor uterine secreta substante nutritive esentiale pentru sustinerea celulelor reproductive si a embrionului in primele zile de dezvoltare, inainte de implantarea acestuia in uter.

Mecanismele de transport al ovulului si spermatozoizilor

Transportul ovulului prin trompa uterina se realizeaza printr-o combinatie de miscari active ale cililor din mucoasa tubara si contractii musculare ale peretelui trompei. Cilii creeaza un curent de fluid care impinge ovulul catre uter, in timp ce contractiile peristaltice contribuie la deplasarea acestuia. In ceea ce priveste spermatozoizii, acestia sunt atrasi de semnale chimice si se deplaseaza impotriva curentului generat de cili pentru a ajunge in ampula trompei uterine, unde poate avea loc fertilizarea. Daca trompele sunt blocate, ovulul si spermatozoizii nu se pot intalni, ceea ce duce la infertilitate.

Cauzele obstructiei tubare

Exista mai multe cauze posibile ale trompelor uterine infundate, pe care este bine sa le cunosti pentru a sti daca ai factori de risc si cum sa te protejezi.

• Infectii si boli inflamatorii pelvine (BIP): infectiile tractului genital superior, in special cele cauzate de bacterii precum Chlamydia trachomatis si Neisseria gonorrhoeae, pot duce la boala inflamatorie pelvina (BIP). Aceasta afectiune poate cauza inflamatie cronica si formarea de aderente care blocheaza trompele uterine. Infectiile netratate sau tratate tardiv cresc riscul de obstructie tubara si de complicatii precum sarcina extrauterina.
• Endometrioza: este o afectiune caracterizata prin cresterea tesutului endometrial in afara cavitatii uterine, inclusiv la nivelul trompelor uterine. Acest tesut ectopic poate cauza inflamatii cronice, formarea de chisturi si aderente care afecteaza structura si functionalitatea trompelor. In cazurile severe, trompele uterine pot deveni complet blocate, impiedicand conceptia naturala.
• Interventii chirurgicale anterioare (aderente postoperatorii): operatiile in zona pelvina sau abdominala, cum ar fi cele pentru chisturi ovariene, fibrom uterin sau apendicita pot duce la formarea de aderente postoperatorii. Aceste benzi fibroase de tesut pot lipi trompele uterine de alte organe sau pot obstructiona lumenul tubar, impiedicand transportul ovulului. Riscul de obstructie tubara creste proportional cu numarul si complexitatea interventiilor chirurgicale anterioare.
• Boala inflamatorie cronica si tuberculoza genitala: inflamatiile cronice ale tractului reproducator pot duce la deteriorarea treptata a trompelor uterine si la pierderea permeabilitatii acestora. Tuberculoza genitala, o afectiune mai rara, dar grava, este o cauza importanta de obstructie tubara, in special in tarile cu prevalenta ridicata a tuberculozei. Aceasta boala poate afecta simultan trompele uterine, endometrul si ovarele, reducand drastic sansele de conceptie naturala.
• Anomalii congenitale ale trompelor uterine: unele femei se pot naste cu anomalii structurale ale trompelor uterine, precum absenta partiala sau totala a uneia sau ambelor trompe, ingustarea anormala a lumenului tubar sau dezvoltarea incompleta a acestora. Aceste defecte congenitale pot afecta transportul ovocitului si fertilizarea, necesitand adesea tratamente complexe pentru obtinerea unei sarcini.
• Factori legati de stilul de viata (fumat, infectii cu transmitere sexuala etc): fumatul este un factor de risc major pentru afectarea trompelor uterine, deoarece substantele toxice din tigari pot deteriora cilii care ajuta la transportul ovulului. De asemenea, fumatul creste riscul de sarcina extrauterina. Infectiile cu transmitere sexuala (ITS), in special cele care raman netratate, pot duce la inflamatii cronice care cresc riscul de obstructie tubara. Un stil de viata sanatos, evitarea ITS si controalele ginecologice regulate pot reduce semnificativ riscul afectiunilor trompelor uterine.

Simptomele obstructiei tubare

De multe ori, trompele uterine infundate nu determina nici un simptom clinic, iar problema este descoperita abia in momentul in care femeia afectata incearca, fara succes, sa ramana insarcinata. Pe de alta parte, unele dintre cauzele posibile ale obstructiei tubare pot determina o serie de simptome importante. 

Simptome frecvente (dureri pelvine cronice, dismenoree, dispareunie)

Obstructia trompelor uterine este adesea asimptomatica, insa in anumite cazuri, femeile pot prezenta simptome precum dureri pelvine cronice. Aceste dureri pot varia ca intensitate si pot fi cauzate de inflamatii persistente, aderente sau endometrioza asociata. Dismenoreea (menstruatii dureroase) este un alt simptom care poate indica prezenta unei afectiuni subiacente ce afecteaza trompele, cum ar fi endometrioza. De asemenea, dispareunia (durerea in timpul contactului sexual) poate aparea in cazul in care obstructia este cauzata de infectii anterioare sau de aderente care afecteaza mobilitatea organelor pelvine.

Infertilitatea ca principal semnal de alarma

In cele mai multe cazuri, obstructia tubara este descoperita atunci cand o femeie incearca sa ramana insarcinata si nu reuseste. Infertilitatea este cel mai frecvent simptom al acestei afectiuni, deoarece trompele uterine blocate impiedica intalnirea spermatozoidului cu ovulul sau transportul embrionului catre uter. Femeile care au incercat sa conceapa timp de un an fara succes (sau sase luni, daca au peste 35 de ani) ar trebui sa efectueze investigatii pentru a exclude o posibila obstructie tubara.

Posibile simptome asociate (scurgeri vaginale anormale, durere abdominala)

Unele femei pot prezenta simptome suplimentare, in functie de cauza obstructiei. Scurgerile vaginale anormale, de culoare galbuie sau verzuie si cu miros neplacut, pot indica o infectie persistenta, cum ar fi o boala inflamatorie pelvina. De asemenea, durerile abdominale intermitente sau senzatia de disconfort in partea inferioara a abdomenului pot aparea in cazul inflamatiilor cronice sau al aderentelor care „trag” de structurile pelvine. Daca obstructia este cauzata de hidrosalpinx (acumulare de lichid in trompa uterina), femeia poate resimti dureri ocazionale sau o senzatie de presiune in zona pelvina.

Diagnosticarea trompelor uterine infundate

Diagnosticul de obstructie tubara poate fi suspicionat de catre medic pe baza anamnezei si examenului clinic, dar nu poate fi conformat decat prin intermediul unor investigatii specifice, cum ar fi: 

• Histerosalpingografie (HSG): este una dintre cele mai utilizate metode pentru evaluarea permeabilitatii trompelor uterine. Procedura implica injectarea unei substante de contrast in cavitatea uterina, urmata de realizarea unor radiografii pentru a observa modul in care lichidul trece prin trompe. Daca substanta de contrast nu se raspandeste prin trompe sau se opreste intr-o anumita zona, acest lucru sugereaza o obstructie. Desi poate provoca disconfort, HSG este o metoda minim invaziva si relativ rapida, care ofera informatii importante despre starea trompelor uterine.
• Sono-HSG (histerosonografie cu substanta salina): este o alternativa mai putin invaziva la HSG, utilizand ecografia transvaginala in loc de raze X. In aceasta procedura, un lichid salin este introdus in cavitatea uterina pentru a evalua permeabilitatea trompelor uterine prin intermediul ultrasunetelor. Avantajele sono-HSG includ lipsa expunerii la radiatii si un disconfort mai redus fata de HSG. Aceasta metoda poate oferi informatii utile despre posibile obstructii, insa poate fi mai putin precisa decat laparoscopia.
• Laparoscopie cu cromopertubatie – standardul de aur in diagnostic: laparoscopia este cea mai precisa metoda pentru diagnosticarea obstructiei tubare, fiind considerata standardul de aur in investigarea trompelor uterine. Procedura implica realizarea unor mici incizii in abdomen prin care se introduce un laparoscop (o camera video subtire), permitand medicului sa examineze direct trompele uterine si organele pelvine. In timpul interventiei, se efectueaza o cromopertubatie, in care un colorant albastru este injectat prin uter pentru a verifica daca trompele sunt permeabile. Laparoscopia permite, de asemenea, tratarea obstructiei in timpul aceleiasi interventii, prin eliminarea aderentelor sau drenarea unui hidrosalpinx.
• Ecografie transvaginala si alte teste complementare: ecografia transvaginala este adesea utilizata ca prima investigatie in evaluarea cauzelor infertilitatii. Desi nu poate determina direct obstructia trompelor uterine, aceasta metoda ajuta la detectarea unor anomalii asociate, precum chisturi ovariene, hidrosalpinx sau endometrioza. Alte teste, cum ar fi analizele pentru infectii cu transmitere sexuala si markerii inflamatori, pot fi necesare pentru a identifica cauzele obstructiei tubare. O abordare combinata, utilizand mai multe metode diagnostice, ofera cea mai buna sansa de a stabili un diagnostic precis si de a ghida tratamentul adecvat.

Optiuni de tratament

Tratamentul obstructiei trompelor uterine depinde de cauza afectiunii, de severitatea obstructiei si de dorinta pacientei de a concepe un copil. Optiunile variaza de la tratament medicamentos la interventii chirurgicale si tehnici de reproducere asistata.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos pentru obstructia tubara poate include urmatoarele directii de terapie:

• Antibiotice pentru infectii active: in cazul obstructiei cauzate de infectii bacteriene, precum boala inflamatorie pelvina (BIP), administrarea de antibiotice este esentiala pentru eliminarea agentului patogen. Antibioticele cu spectru larg sunt frecvent utilizate. Este important ca tratamentul sa fie administrat la ambii parteneri pentru a preveni reinfectarea. Desi antibioticele pot opri progresia infectiei, ele nu pot remedia daunele structurale deja produse la nivelul trompelor uterine.
• Terapie hormonala pentru endometrioza: pentru pacientele cu obstructie tubara cauzata de endometrioza, tratamentul hormonal poate ajuta la reducerea inflamatiei si a leziunilor endometriale ectopice. Medicamentele utilizate includ contraceptive orale combinate, progestative, analogi de GnRH si danazol. Aceste tratamente pot ameliora simptomele precum durerea pelvina si dismenoreea, dar nu pot rezolva complet obstructia tubara, fiind necesare alte interventii pentru restabilirea fertilitatii.

Tratament chirurgical

Laparoscopia este o tehnica minim invaziva care permite identificarea si eliminarea aderentelor ce pot bloca trompele uterine. Prin aceasta procedura, chirurgul poate separa aderentele formate in urma infectiilor, interventiilor anterioare sau endometriozei, restabilind permeabilitatea trompelor. Aceasta metoda are sanse mai mari de succes in cazul aderentelor usoare sau moderate.

Recanalizarea tubara este o procedura endoscopica prin care se introduce un cateter fin in trompa uterina pentru a indeparta blocajele minore. Aceasta tehnica este eficienta in special in cazurile in care obstructia este cauzata de acumularea de mucus sau de mici aderente. Procedura este relativ sigura si nedureroasa, iar succesul sau depinde de cauza si localizarea obstructiei.

In situatiile in care trompele sunt grav afectate, cum ar fi in cazul hidrosalpinxului (acumularea de lichid in trompe), poate fi necesara o interventie chirurgicala mai radicala. Salpingostomia presupune crearea unei noi deschideri la capatul trompei pentru a permite trecerea ovulului, in timp ce salpingectomia implica indepartarea completa a trompei afectate. In multe cazuri, dupa salpingectomie, se recomanda fertilizarea in vitro (FIV) ca solutie de conceptie.

Tehnici de reproducere asistata

FIV este metoda preferata pentru femeile cu obstructie tubara severa sau ireversibila. Procedura implica stimularea ovariana, recoltarea ovocitelor, fertilizarea acestora in laborator si transferul embrionilor in uter. FIV ocoleste necesitatea trompelor uterine pentru conceptie, oferind sanse mari de succes chiar si in cazul in care ambele trompe sunt complet blocate.

Inseminarea artificiala poate fi o optiune doar in cazurile in care cel putin o trompa uterina este permeabila. Pe de alta parte, ICSI (injectia intracitoplasmatica de sperma) este o varianta avansata a FIV, in care un spermatozoid este injectat direct in ovul, fiind utila mai ales in cazurile de infertilitate masculina asociata.

Prognostic si sanse de reusita a tratamentului

Sansele de a obtine o sarcina dupa tratamentul obstructiei tubare depind de mai multi factori, inclusiv varsta pacientei, cauza obstructiei, gradul afectarii trompelor si istoricul medical. De asemenea, succesul depinde de tipul interventiei realizate si de starea generala a sistemului reproducator.

Rata de succes a diferitelor metode terapeutice este urmatoarea:

• Tratamentul chirurgical poate restabili fertilitatea in aproximativ 20-60% din cazuri, in functie de severitatea obstructiei si de tehnica utilizata.

• Fertilizarea in vitro (FIV) are o rata de succes mai mare, variind intre 30-50% per ciclu de tratament, in functie de varsta femeii si calitatea embrionilor.

• Recanalizarea tubara are o rata de succes ridicata in cazurile de obstructie minora, permitand sarcina naturala in aproximativ 40-80% din cazuri.

Pentru a maximiza sansele de succes, pacientele sunt sfatuite sa adopte un stil de viata sanatos, sa evite fumatul si alcoolul si sa urmeze un regim alimentar echilibrat. De asemenea, este esential sa colaboreze cu un medic specialist in fertilitate pentru a alege cea mai potrivita strategie terapeutica.

Prevenirea obstructiei tubare

Prevenirea obstructiei tubare nu este intotdeauna posibila, dar exista unele masuri care pot fi luate pentru a minimiza riscurile de aparitiei a acestei afectiuni: 

• Masuri de preventie a infectiilor cu transmitere sexuala: una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a obstructiei tubare este evitarea infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), care sunt o cauza majora a bolii inflamatorii pelvine (BIP). Utilizarea prezervativelor, limitarea numarului de parteneri sexuali si testarea regulata pentru ITS pot reduce semnificativ riscul de infectie si afectare tubara.
• Importanta controalelor ginecologice regulate: consultatiile ginecologice regulate permit detectarea timpurie a infectiilor, endometriozei sau altor afectiuni care pot afecta trompele uterine. Tratamentele initiate in stadii incipiente pot preveni complicatiile si pot mentine sanatatea reproductiva. Femeile care planifica o sarcina ar trebui sa efectueze investigatii pentru a se asigura ca trompele lor sunt permeabile.
• Stil de viata sanatos si impactul asupra sanatatii reproductive: adoptarea unui stil de viata sanatos joaca un rol esential in prevenirea problemelor de fertilitate. Evitarea fumatului, reducerea consumului de alcool, mentinerea unei greutati corporale optime si gestionarea stresului pot contribui la sanatatea sistemului reproducator. De asemenea, o alimentatie bogata in antioxidanti si acizi grasi omega-3 poate sustine functia ovarelor si a trompelor uterine.

Obstructia trompelor uterine poate fi o provocare pentru multe femei care isi doresc sa devina mame, dar cu un diagnostic corect si un tratament adecvat, sansele de succes cresc semnificativ. Fie ca este vorba despre tratamente medicamentoase, interventii chirurgicale sau tehnici de reproducere asistata, exista solutii adaptate fiecarui caz. Consultul medical regulat si adoptarea unui stil de viata sanatos pot contribui la prevenirea acestei afectiuni. Daca te confrunti cu dificultati in obtinerea unei sarcini, nu ezita sa apelezi la un specialist pentru a gasi cea mai buna cale spre implinirea visului tau de a deveni mama!

Surse: 

1. Ambildhuke, Ketki, et al. “A Review of Tubal Factors Affecting Fertility and Its Management.” Cureus, vol. 14, no. 11, 1 Nov. 2022, https://doi.org/10.7759/cureus.30990, accesat la 25.03.2025;
2. “Blocked Fallopian Tubes.” IVF Australia, www.ivf.com.au/planning-for-pregnancy/female-fertility/female-fertility-factors/blocked-fallopian-tubes, accesat la 25.03.2025;
3. “Blocked Fallopian Tubes: Symptoms, Causes, and Treatment.” Www.medicalnewstoday.com, 6 Apr. 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/321419, accesat la 25.03.2025;
4. Cleveland Clinic. “Hydrosalpinx: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 11 Nov. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/24437-hydrosalpinx, accesat la 25.03.2025;
5. Hersh, Erica. “What You Should Know about Blocked Fallopian Tubes.” Healthline, Healthline Media, 25 Oct. 2017, www.healthline.com/health/womens-health/blocked-fallopian-tubes, accesat la 25.03.2025.