Endometrioza: ghid complet pentru a înțelege, diagnostica și trata această afecțiune dureroasă

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o afecțiune ginecologică care se caracterizează prin apariția țesutului endometrial în exteriorul cavității uterine. În condiții fiziologice, țesutul endometrial căptușește porțiunea interioară a uterului și sângerează în timpul fiecărei menstruații. În cazul endometriozie, țesutul endometrial localizat în afara cavității uterine provoacă sângerări la fiecare menstruație, motiv pentru care afecțiunea este foarte dureroasă și modifică semnificativ calitatea vieții pacientei; mai mult decât atât, endometrioza reprezintă una din principalele cauze de infertilitate la femei.

Studiile de specialitate arată faptul că endometrioza este diagnosticată la 1 din 10 femei la nivel mondial, cu vârsta cuprinsă între 18-50 ani. Din păcate, la ora actuală, endometrioza este o afecțiune greu diagnosticată, fiind o boală puțin cunoscută; din aceste considerente, afecțiunea este descoperită de multe ori în stadii de endometrioză avansate.

Endometrioza presupune dezvoltarea țesutului endometrial la nivelul ovarelor, trompelor uterine, vaginului, pelvisului, intestinului gros, ureterelor sau vezicii urinare. Forte rar au fost descoperite cazuri în care țesutul endometrial a fost evidențiat la nivelul pleurei sau la nivelul pericardului. Afecțiunea este extrem de dureroasă, pacienta prezentând dureri intense atât în timpul menstruației cât și la contactul sexual. Pentru un diagnostic corect și un tratament eficient, cazurile de endometrioză necesită o abordare multidisciplinară astfel încât pacientele diagnosticate cu această afecțiune să beneficieze de cele mai bune îngrijiri medicale.

Care sunt cauzele endometriozei?

Până la acest moment nu au fost identificate cu certitudine cauzele care determină apariția bolii, însă există o serie de teorii care susțin existența afecțiunii, precum:

• Teoria menstruației retrograde: conform acestei teorii, în timpul menstruației, sângele cu celule endometriale nu se elimină în totalitate, ci pătrunde la nivelul trompelor uterine, ceea ce determină apariția focarelor de endometrioză la nivelul pelvisului;
• Teoria sistemului imun: se bazează pe incapacitatea sistemului imun de a identifica țesutul endometrial din exteriorul cavității uterine și de a-l distruge;
• Teoria transformării celulelor peritoneale: sub influența hormonilor se consideră că o parte din celulele cavității peritoneale se pot transforma în celule endometriale;
• Teoria transformării celulelor embrionice: sub influența hormonilor estrogeni, celulele embrionice se pot transforma la pubertate în celule endometriale;
• Teoria transportului celulelor endometriale: conform acestei ipoteze, celulele endometriale ajung la nivelul pleurei sau al pericardului pe calea vaselor sangvine sau a vaselor limfatice;
• Teoria implantării chirurgicale:  există situații în care endometrioza poate apărea în urma operației de histerectomie sau cezariană.
• Teoria genetică: există dovezi care atestă faptul că endometrioza este o afecțiune cu componentă genetică.

Factorii de risc în endometrioză

Factorii de risc implicați în apariția endometriozei sunt:

• Menarha precoce;
• Menopauza tardivă;
• Cicluri menstruale cu o durată mai scurtă de 27 zile;
• Absența unei sarcini;
• Menoragii (sângerări abundente);
• Subponderabilitate;
• Prezența bolii la rudele de gradul I;
• Imunosupresie;
• Existența unei boli autoimune;
• Cantitate crescută de estrogeni în organism;
• Afecțiuni ginecologice precum sindromul ovarelor polichistice

Tipuri de endometrioză

In funcție de localizare, există mai multe tipuri de endometrioză:

• Endometrioza ovariană: se caracterizează prin apariția endometrioamelor: leziuni chistice, de dimensiuni variabile, pline cu conținut hematic, ciocolatiu, care se dezvoltă la nivelul ovarelor și determină compresia țesutului ovarian;
• Endometrioza superficială:  se caracterizează prin existența unor leziuni superficiale la nivelul peritoneal, de mici dimensiuni, a căror adâncime nu depășește dimensiunea de 5mm; se pot manifesta sub forma unor leziuni de culoare roșie înconjurate de o zonă de țesut inflamator, sub forma unor leziuni de culoare maronie sau a unor microchisturi închise la culoare, dovada unei hemoragii vechi sau sub forma unor leziuni albicioase, indicator al unui proces cicatricial; endometrioza superficială este limitată la nivelul peritoneului;
• Endometrioza profundă: se caracterizează prin existența unor leziuni profunde, localizate subperitoneal, sub forma unor procese fibroase, dure, cu o infiltrare a țesutului endometrial peste 5 mm; leziunile au caracter progresiv și invadează treptat organele din vecinătate; endometrioza profundă invadează rectul, vaginul, vezica urinară și uterul.

Semne și simptome în endometrioză

Pacientele care se confruntă cu endometrioza prezintă:

• Dureri menstruale de intensitate crescută, care nu cedează la medicamentele clasice, care pot apărea cu câteva zile înainte de menstruație și pot persista câteva zile după finalizarea acesteia;
• Durere la contact sexual;
• Dureri intermenstruale;
• Dureri lombare sau pelvine;
• Durere la defecație sau la urinat;
• Menoragii (menstruații abundente);
• Tulburări de tranzit intestinal: diaree, constipație;
• Greață;
• Stare generală de oboseală;
• Infertilitate.

Un aspect important al bolii face referire la faptul că intensitatea simptomatologiei algice nu reprezintă un indicator al stadiului bolii, ceea ce presupune că pacienta poate avea o formă incipientă de boală dar cu un tablou clinic extrem de zgomotos, iar la polul opus, există cazuri în care formele avansate de boală să nu determine dureri intense. 

Diagnosticul endometriozei

Pentru stabilirea diagnosticului de endometrioză este nevoie de multă experiență medicală în ginecologie, de o abordare multidisciplinară, de atenție sporită și de numeroase cunoștințe medicale, deoarece boala este adesea confundată cu sindromul de intestin iritabil, sindromul ovarelor polichistice sau boala inflamatorie pelvină.

• Anamneza: etapa în care medicul obține de la pacientă informații cu privire la momentul de debut al bolii, simptomele de debut, intensitatea durerii, stil de viață, antecedente personale fiziologice, antecedente heredo-colaterale, expunerea la noxe profesionale, boli asociate;
• Examenul clinic: constă în palparea regiunii abdomino-pelvine cu scopul de a evidenția semne sugestive pentru endometrioză;
• Ecografia transvaginală: presupune vizualizarea uterului, a ovarelor și a trompelor ovariene;  este modalitatea prin care pot fi puse în evidență chistele ovariene endometriale precum și aderențele pelvine;
• RMN cu protocol pentru endometrioză: la ora actuală reprezintă investigația de elecție în cazul endometriozei, deoarece cu ajutorul câmpului magnetic și al undelor radio, aparatul de rezonanță magnetică nucleară creează imagini detaliate și complexe ale organelor interne; protocolul de endometrioză presupune instilarea la nivelul rectal și vaginal al unui gel special care permite evidențierea cu ușurință a focarelor de endometrioză;
• Colonoscopie virtuală: se efectuează dacă se ridică suspiciunea de endometrioză profundă;
• Laparoscopia: cu ajutorul unui instrumentar chirurgical specific și a unor incizii de mici dimensiuni la nivelul abdomenului, medicul chirurg vizualizează organele intraabdominale și identifică focarele de endometrioză extrauterină; intervenția se efectuează sub anestezie generală;
• Analize de sânge: în endometrioză s-au înregistrat valori ușor crescute ale marker-ului tumoral CA 125.

Tratamentul endometriozei

Tratamentul endometriozei se discută în cadrul unei comisii multidisciplinare, deoarece în stabilirea planului terapeutic, se va ține cont de o serie de aspecte precum vârsta pacientei, intensitatea simptomatologiei algice, severitatea bolii, precum și planificarea unei sarcini în viitor. În cazul endometriozei se poate opta pentru tratamentul medicamentos sau pentru tratamentul chirurgical.

Tratamentul medicamentos cuprinde următoarele clase de medicamente:

• Antiinflamatoare nesteroidiene: pentru combaterea durerii;
• Antialgice: pentru combaterea durerii;
• Terapia hormonală: pentru combaterea durerii și stoparea progresiei bolii (în cazul endometriozei ovariene);

Contraceptivele orale se pot administra în cazul în care pacienta nu dorește obținerea unei sarcini în viitorul apropiat. Se pot administra contraceptive orale combinate (Estrogen-progesteron) pentru a ține sub control endometrioza ovariană.

Agoniștii și antagoniștii hormonului eliberator de gonadotropină – GnRH interferă cu producția hormonilor ovarieni, diminuează nivelul de estrogen din organism și blochează apariția menstruației cu scopul de a determina subțierea țesutului endometrial și de a reduce durerea.

Inhibitorii de aromatază pot fi administrați în endometrioză, deoarece scad producția de estrogen din organism.

Tratamentul chirurgical se efectuează în cazul în care pacienta prezintă o formă avansată de boală, simptomatologia dureroasă este extrem de intensă și nu poate fi ținută sub control cu ajutorul terapiei medicamentoase, evoluția bolii este accelerată sau complicațiile pot determina probleme serioase de sănătate. Se recomandă ca intervenția chirurgicală efectuată laparoscopic să fie radicală cu boala (se va urmări îndepărtarea completă a țesutului endometrial localizat în exteriorul cavității uterine) și conservatoare cu funcția reproductivă (mai ales dacă pacienta plănuiește o sarcină în viitor). Studiile de specialitate arată faptul că boala poate recidiva după efectuarea tratamentului chirurgical ceea ce înseamnă că pacientele cu endometrioză necesită monitorizare medicală permanentă.

Bibliografie:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/endometriosis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656

https://www.nhs.uk/conditions/endometriosis/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10857-endometriosis