Gastrita: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Ce este gastrita?

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Mucoasa gastrică are rolul de a forma o barieră între peretele stomacului și acidul gastric produs în procesul de digestie.

Inflamația poate fi determinată de infecții, medicamente, consumul de alcool, mecanisme autoimune sau alte afecțiuni. În funcție de cauza și durata inflamației, gastrita poate fi acută sau cronică.

Gastrita nu trebuie confundată cu ulcerul gastric. Gastrita reprezintă inflamația mucoasei, în timp ce ulcerul este o leziune mai profundă, caracterizată prin pierderea unei porțiuni din mucoasa stomacului sau duodenului.

În unele situații, inflamația cronică a mucoasei gastrice poate determina apariția unor modificări precum atrofia sau metaplazia intestinală. Unele dintre aceste modificări pot fi asociate cu un risc crescut de cancer gastric, motiv pentru care anumite forme de gastrită necesită monitorizare medicală.

Tipuri de gastrită

Gastrita poate fi clasificată în funcție de evoluție și de mecanismul care determină inflamația.

Gastrita acută

Gastrita acută apare brusc și, de regulă, are o evoluție de scurtă durată. Poate fi asociată cu utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, consumul excesiv de alcool sau situații de stres fiziologic sever.

Inflamația poate fi însoțită de eroziuni ale mucoasei și, în formele severe, de sângerări digestive.

Gastrita cronică

Gastrita cronică se dezvoltă progresiv și poate persista o perioadă îndelungată. Una dintre cele mai frecvente cauze este infecția cu Helicobacter pylori.

Unele forme de gastrită cronică pot determina, în timp, atrofia mucoasei gastrice și modificări ale celulelor. Gastrita autoimună reprezintă o formă particulară de gastrită cronică și poate fi asociată cu deficitul de vitamina B12 și anemie.

Gastrita cu Helicobacter pylori

Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre principalele cauze ale gastritei cronice. Bacteria colonizează mucoasa stomacului și poate determina o inflamație persistentă.

În anumite situații, infecția netratată poate favoriza apariția ulcerului peptic și poate crește riscul unor afecțiuni gastrice, inclusiv cancerul gastric.

Gastrita autoimună

Gastrita autoimună este o formă mai rară de gastrită în care sistemul imunitar atacă anumite celule ale mucoasei stomacului.

Aceste celule au un rol important în producerea acidului gastric și în absorbția vitaminei B12. În timp, gastrita autoimună poate determina atrofie gastrică, deficit de vitamina B12 și anemie pernicioasă.

Gastrita erozivă

Gastrita erozivă apare atunci când inflamația este asociată cu apariția unor eroziuni la nivelul mucoasei stomacului.

Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, consumul excesiv de alcool și stresul fiziologic sever se numără printre cauzele care pot favoriza apariția acesteia. În formele severe pot apărea sângerări digestive.

Care sunt cauzele gastritei?

Cauzele gastritei sunt variate și pot acționa prin mecanisme diferite asupra mucoasei stomacului.

Infecția cu Helicobacter pylori

Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei cronice.

Bacteria poate coloniza mucoasa gastrică și poate determina o inflamație persistentă. Infecția poate fi asociată cu gastrita, ulcerul peptic și, pe termen lung, cu un risc crescut de cancer gastric.

Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot afecta mucoasa gastrică, în special atunci când sunt utilizate frecvent, în doze mari sau fără respectarea recomandărilor medicale.

Aceste medicamente reduc producția unor substanțe numite prostaglandine, care contribuie la protejarea mucoasei stomacului. În consecință, mucoasa poate deveni mai vulnerabilă la acțiunea acidului gastric.

Consumul excesiv de alcool

Alcoolul poate irita direct mucoasa stomacului și poate favoriza apariția inflamației. Consumul excesiv poate contribui atât la apariția episoadelor acute, cât și la menținerea inflamației.

Stresul fiziologic sever

Stresul psihologic cotidian nu trebuie confundat cu stresul fiziologic sever asociat unor afecțiuni critice.

Arsurile grave, traumatismele majore, intervențiile chirurgicale ample, bolile severe sau șocul septic pot determina modificări importante ale circulației sanguine și ale funcționării organismului și pot favoriza apariția gastritei acute erozive și a leziunilor de stres.

Refluxul biliar

Refluxul bilei din duoden către stomac poate irita mucoasa gastrică și poate contribui la apariția gastritei.

Refluxul biliar poate apărea, în anumite situații, după unele intervenții chirurgicale la nivelul stomacului sau căilor biliare.

Alte cauze

Mai rar, gastrita poate fi asociată cu:

• alte infecții bacteriene sau virale;
• boala Crohn;
• sarcoidoza;
• anumite afecțiuni sistemice;
• radioterapia în regiunea abdominală;
• anumite substanțe sau droguri;
• consumul unor alimente care agravează simptomele digestive, fără ca acestea să reprezinte neapărat cauza propriu-zisă a gastritei.

Care sunt factorii care pot agrava gastrita?

Anumiți factori pot accentua simptomele gastrice sau pot împiedica vindecarea mucoasei, în special atunci când există deja o inflamație.

Printre aceștia se pot număra:

• consumul excesiv de alcool;
• fumatul;
• utilizarea frecventă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS);
• anumite alimente sau băuturi care provoacă disconfort individual;
• mesele foarte abundente;
• consumul excesiv de cafea, în cazul persoanelor la care aceasta accentuează simptomele;
• stresul și lipsa somnului, care pot influența simptomele digestive.

Nu există însă o dietă universală pentru gastrită. Alimentele care provoacă simptome diferă de la o persoană la alta, iar evitarea tuturor alimentelor acide sau picante nu este necesară pentru fiecare pacient.

Care sunt simptomele gastritei?

Gastrita poate fi asimptomatică, în special în unele forme cronice. Atunci când apar, simptomele pot varia de la ușoare la severe.

Printre cele mai frecvente manifestări se numără:

• durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului, în special în regiunea epigastrică;
• senzație de arsură sau durere surdă la nivelul stomacului;
• greață;
• vărsături;
• senzație de plenitudine după masă;
• sațietate precoce, chiar și după consumul unei cantități mici de alimente;
• balonare;
• diminuarea poftei de mâncare;
• scădere în greutate, în formele severe sau cronice.

Durerea gastrică poate apărea sau se poate accentua după masă, însă manifestările diferă în funcție de cauza gastritei și de particularitățile fiecărui pacient.

Sângerarea digestivă în gastrită

În formele severe, în special în gastrita erozivă, pot apărea sângerări digestive.

Acestea se pot manifesta prin:

• hematemeză – vărsături cu sânge roșu sau cu aspect de „zaț de cafea”;
• melenă – scaune negre, lucioase, cu aspect caracteristic, determinate de prezența sângelui digerat.

Sângerarea digestivă poate determina anemie, care se poate manifesta prin oboseală, slăbiciune, paloare, amețeli sau dificultăți de concentrare.

Vărsăturile cu sânge sau scaunele negre necesită evaluare medicală promptă.

Cum se diagnostichează gastrita?

Diagnosticul de gastrită se stabilește pe baza simptomelor, istoricului medical și, atunci când este necesar, a investigațiilor recomandate de medicul gastroenterolog.

Anamneza și examenul clinic

Medicul va discuta cu pacientul despre:

• simptomele prezente;
• momentul apariției și evoluția acestora;
• alimentație și obiceiuri de viață;
• medicamentele administrate, inclusiv AINS;
• consumul de alcool și fumat;
• antecedentele personale și familiale;
• eventualele boli asociate.

Examenul clinic poate include palparea abdomenului și evaluarea sensibilității sau a durerii.

Endoscopia digestivă superioară

Endoscopia digestivă superioară, cunoscută și sub denumirea de gastroscopie, permite examinarea directă a esofagului, stomacului și duodenului.

Medicul introduce prin cavitatea bucală un tub flexibil, subțire, prevăzut cu o cameră video, până la nivelul stomacului și duodenului.

Prin această investigație pot fi identificate:

• inflamația mucoasei gastrice;
• eroziuni;
• ulcere;
• zone de atrofie;
• sângerări;
• formațiuni suspecte.

În timpul endoscopiei pot fi prelevate biopsii din mucoasa gastrică.

Biopsia gastrică

Biopsia presupune prelevarea unor mici fragmente de țesut care sunt ulterior examinate la microscop.

Biopsia poate contribui la:

• confirmarea inflamației gastrice;
• identificarea tipului de gastrită;
• detectarea infecției cu H. pylori;
• identificarea modificărilor mucoasei, precum atrofia sau metaplazia intestinală;
• excluderea altor afecțiuni gastrice.

Testarea pentru Helicobacter pylori

Identificarea infecției cu H. pylori este importantă atunci când există suspiciunea unei gastrite asociate acestei bacterii.

În funcție de situație, pot fi utilizate:

• testul respirator cu uree;
• testul pentru antigenul H. pylori din materiile fecale;
• testarea unei biopsii gastrice în timpul endoscopiei.

Alegerea testului și interpretarea rezultatului trebuie realizate în contextul clinic al pacientului.

Analizele de sânge

Analizele de sânge nu stabilesc singure diagnosticul de gastrită, dar pot oferi informații despre consecințele acesteia sau despre cauza subiacentă.

Pot fi evaluate, în funcție de caz:

• hemograma, pentru identificarea anemiei;
• nivelul fierului și al feritinei;
• vitamina B12;
• alte analize recomandate de medic.

În cazul suspiciunii de gastrită autoimună pot fi efectuate și teste pentru identificarea unor anticorpi specifici.

Cum se tratează gastrita?

Tratamentul gastritei depinde de cauza inflamației, severitatea simptomelor și eventualele leziuni ale mucoasei gastrice.

Obiectivele tratamentului sunt eliminarea sau controlul cauzei, reducerea acidității gastrice atunci când este indicată, protejarea mucoasei și ameliorarea simptomelor.

Tratamentul gastritei asociate cu infecția cu Helicobacter pylori

Atunci când gastrita este asociată cu infecția cu H. pylori, este necesar tratamentul de eradicare a bacteriei.

Acesta presupune asocierea unui medicament care reduce secreția acidă cu antibiotice și, în funcție de schema utilizată, alte medicamente.

Schema de tratament este aleasă de medic în funcție de ghidurile actuale, rezistența bacteriană locală, alergiile pacientului și tratamentele administrate anterior.

După tratament poate fi recomandată testarea pentru confirmarea eradicării infecției, la intervalul stabilit de medic.

Tratamentul gastritei asociate cu AINS

Dacă inflamația gastrică este asociată cu administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, medicul poate recomanda întreruperea, reducerea sau înlocuirea acestora, atunci când situația medicală permite.

Dacă administrarea AINS este necesară, medicul poate recomanda măsuri pentru reducerea riscului de afectare gastrică, inclusiv utilizarea unui inhibitor al pompei de protoni în situațiile în care acesta este indicat.

Nu este recomandată întreruperea unui tratament prescris fără discuția prealabilă cu medicul.

Medicamentele care reduc aciditatea gastrică

În funcție de cauză și simptome, tratamentul poate include medicamente care reduc secreția acidă gastrică.

Inhibitorii pompei de protoni

Inhibitorii pompei de protoni (IPP) reduc producția de acid gastric și pot permite vindecarea mucoasei în anumite afecțiuni asociate secreției acide.

Durata și doza tratamentului sunt stabilite de medic în funcție de diagnostic și de răspunsul pacientului.

Antagoniștii receptorilor H2

Antagoniștii receptorilor H2 reduc, de asemenea, secreția de acid gastric și pot fi utilizați în anumite situații.

Alegerea între un IPP și un antagonist H2 depinde de indicația medicală și de particularitățile pacientului.

Antiacidele

Antiacidele neutralizează acidul gastric deja prezent și pot oferi ameliorarea temporară a unor simptome.

Acestea nu tratează cauza gastritei și nu înlocuiesc tratamentul recomandat pentru afecțiunea de bază.

Medicamentele cu rol protector al mucoasei

În anumite situații, medicul poate recomanda medicamente care protejează mucoasa gastrică și favorizează vindecarea leziunilor.

Tratamentul gastritei autoimune

Tratamentul gastritei autoimune urmărește în special corectarea deficitelor produse de afectarea mucoasei gastrice.

Deficitul de vitamina B12 poate necesita administrarea acesteia, inclusiv prin injecții, în funcție de severitatea deficitului și de recomandarea medicului.

Pacienții cu gastrită autoimună pot necesita monitorizare medicală periodică, deoarece această formă de gastrită este asociată cu un risc crescut pentru anumite afecțiuni gastrice.

Ce regim alimentar este recomandat în gastrită?

Nu există un regim alimentar unic care să vindece gastrita. Alimentația poate contribui însă la reducerea disconfortului și la evitarea factorilor care agravează simptomele.

În perioada în care simptomele sunt intense, unele persoane tolerează mai bine:

• mese mai mici și mai frecvente;
• alimente preparate simplu;
• evitarea alimentelor foarte grase sau prăjite;
• reducerea alimentelor foarte picante, dacă acestea provoacă simptome;
• limitarea alimentelor sau băuturilor care determină individual disconfort;
• hidratarea corespunzătoare.

Cafeaua, băuturile carbogazoase, citricele sau roșiile nu trebuie eliminate automat din alimentație. Acestea pot agrava simptomele la unele persoane, dar toleranța este individuală.

Este recomandată, de asemenea, evitarea consumului excesiv de alcool și renunțarea la fumat.

Gastrita se poate vindeca?

Evoluția gastritei depinde de cauza acesteia.

Gastrita acută se poate remite după îndepărtarea factorului declanșator și administrarea tratamentului recomandat. În cazul gastritei asociate cu H. pylori, tratarea infecției poate permite reducerea inflamației și vindecarea mucoasei.

Unele forme de gastrită cronică pot necesita monitorizare și tratament pe termen lung. Gastrita autoimună, de exemplu, poate determina modificări persistente ale mucoasei și necesită urmărire medicală.

Tratamentul trebuie stabilit în funcție de cauza gastritei și de rezultatele investigațiilor.

Când trebuie să mergi la medic?

Un consult gastroenterologic este recomandat atunci când simptomele digestive sunt persistente, recurente sau se agravează.

Este important să te adresezi medicului dacă apar:

• dureri persistente în partea superioară a abdomenului;
• greață sau vărsături repetate;
• pierdere involuntară în greutate;
• dificultăți de alimentație;
• oboseală persistentă sau semne de anemie;
• scaune negre;
• vărsături cu sânge sau cu aspect de „zaț de cafea”.

Sângerarea digestivă, vărsăturile cu sânge, scaunele negre, amețeala severă sau starea de slăbiciune importantă pot reprezenta semne ale unei hemoragii digestive și necesită evaluare medicală urgentă.

Întrebări frecvente despre gastrită

Gastrita este contagioasă?

Gastrita în sine nu este contagioasă. Totuși, una dintre cauzele importante ale gastritei cronice este infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie care poate fi transmisă între persoane.

Prezența infecției nu înseamnă automat că persoana va dezvolta gastrită simptomatică. Dacă există suspiciunea unei infecții cu H. pylori, medicul poate recomanda testarea și, dacă aceasta este confirmată, tratamentul de eradicare.

Gastrita poate provoca dureri de stomac?

Da. Gastrita poate provoca durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului, în special în regiunea epigastrică.

Durerea poate fi descrisă ca arsură, jenă sau durere surdă și poate fi însoțită de greață, balonare sau senzație de plenitudine. Aceste simptome nu sunt specifice gastritei și pot apărea și în alte afecțiuni digestive.

Gastrita provoacă greață și vărsături?

Da. Greața și vărsăturile pot apărea în gastrită, în special în formele acute sau atunci când inflamația este mai intensă.

Vărsăturile repetate, vărsăturile cu sânge sau cu aspect de „zaț de cafea” necesită evaluare medicală.

Gastrita poate provoca balonare?

Da. Balonarea și senzația de plenitudine pot apărea în asociere cu gastrita, însă aceste simptome sunt frecvente și în alte afecțiuni digestive.

Dacă balonarea este persistentă sau se asociază cu scădere în greutate, vărsături, durere importantă sau modificări ale tranzitului, este recomandat un consult medical.

Gastrita poate duce la cancer?

Unele forme de gastrită cronică, în special cele asociate cu H. pylori și gastrita autoimună, pot fi asociate cu un risc crescut de cancer gastric.

Acest lucru nu înseamnă că orice persoană cu gastrită va dezvolta cancer. Riscul depinde de cauza gastritei, durata inflamației și apariția unor modificări ale mucoasei, precum atrofia sau metaplazia intestinală.

Atunci când aceste modificări sunt identificate, medicul poate recomanda monitorizare endoscopică.

Gastrita și ulcerul sunt același lucru?

Nu. Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului, în timp ce ulcerul gastric este o leziune mai profundă a mucoasei.

Cele două afecțiuni pot avea cauze comune, inclusiv infecția cu H. pylori și utilizarea AINS, și pot prezenta simptome asemănătoare.

Cafeaua este interzisă dacă ai gastrită?

Nu există o regulă conform căreia toate persoanele cu gastrită trebuie să renunțe complet la cafea.

Cafeaua poate accentua simptomele digestive la unele persoane. Dacă observi că aceasta provoacă sau agravează durerea, arsurile, greața sau disconfortul gastric, poate fi utilă reducerea sau evitarea ei și discutarea simptomelor cu medicul.

Ce nu ai voie să mănânci când ai gastrită?

Nu există o listă universală de alimente interzise pentru toate persoanele cu gastrită.

Unele persoane pot avea simptome mai intense după consumul de alimente foarte grase, prăjite sau picante, alcool, cafea ori alte produse pe care nu le tolerează individual.

În locul unei diete foarte restrictive, este mai utilă identificarea alimentelor care declanșează simptome și menținerea unei alimentații echilibrate.

Gastrita trece fără tratament?

Unele episoade de gastrită acută se pot ameliora după îndepărtarea factorului care a provocat inflamația. Totuși, dacă gastrita este cauzată de H. pylori, de anumite medicamente sau de o boală autoimună, este necesară evaluarea și tratarea cauzei.

Persistența simptomelor nu trebuie ignorată, deoarece acestea pot avea și alte cauze digestive.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

BIBLIOGRAFIE: 

https://www.healthline.com/health/gastritis

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gastritis

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis

https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-gastritis