Gastrita: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului. Mucoasa gastrică este stratul protector care căptușește stomacul și îl apără de acțiunea corozivă a acidului gastric. Atunci când această mucoasă devine inflamată, bariera sa protectoare este slăbită, permițând acidului și altor substanțe să o deterioreze și mai mult.

Gastrita poate fi acută (cu debut brusc și durată scurtă) sau cronică (dezvoltându-se treptat și persistând pe termen lung). Netratată, o astfel de inflamație cronică poate duce la eroziuni, ulcere și, pe termen lung, la un risc crescut de cancer gastric (în unele cazuri). Află informațiile de bază despre gastrită!

Care sunt cauzele gastritei?

Cauzele gastritei sunt variate:

Infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori)

• cea mai frecventă cauză de gastrită cronică la nivel mondial;
• bacteria H. pylori infectează mucoasa stomacului, ducând la inflamație persistentă;
• în anumite cazuri, provoacă gastrită, ulcere peptice și, pe termen lung, crește riscul de cancer gastric.

Utilizarea regulată a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS)

• o cauză comună pentru cazurile de gastrită acută și cronică;
• în special dacă sunt administrate în doze mari sau pe stomacul gol;
• AINS-urile irită mucoasa gastrică și inhibă producția de prostaglandine, substanțe cu rol protector pentru stomac.

Consumul excesiv de alcool

• alcoolul irită direct mucoasa gastrică;
• poate provoca inflamație acută sau cronică, slăbind bariera protectoare.

Stresul sever (gastrita de stres)

• stresul fiziologic intens poate fi provocat de arsuri grave, traumatisme majore, intervenții chirurgicale ample, boli critice sau șoc septic;
• poate duce la gastrită acută erozivă și ulcere de stres; mecanismul implică o reducere a fluxului sanguin către mucoasă și o creștere a acidității.

Boala autoimună (gastrita autoimună)

• în acest tip rar de gastrită, sistemul imunitar atacă celulele proprii ale stomacului care produc acid;
• aceasta duce la atrofie gastrică (subțierea mucoasei), deficit de vitamina B12 (anemie pernicioasă) și anemie feriprivă.

Refluxul biliar

• refluxul cronic al bilei din intestinul subțire în stomac poate irita mucoasa gastrică, ducând la gastrită;
• acest lucru se poate întâmpla după intervenții chirurgicale la stomac sau biliare.

Alte cauze

• infecții virale sau bacteriene;
• boli sistemice: boala Crohn, sarcoidoza sau unele alergii alimentare;
• radioterapia: expunerea la radiații în zona abdominală;
• consumul de droguri;
• consumul de alimente foarte picante sau iritante.

Simptome specifice unui caz de gastrită

Simptomele gastritei pot varia de la ușoare la severe și nu sunt întotdeauna prezente, mai ales în cazurile de gastrită cronică:

• durere în abdomenul superior: cel mai comun simptom; adesea descrisă ca o senzație de arsură sau durere surdă în zona epigastrică (imediat sub stern); poate iradia în spate; poate fi ameliorată temporar de antiacide sau de ingestia de alimente, dar reapare;
• greață și/sau vărsături: pot fi prezente mai ales după masă;
• senzație de plenitudine sau sațietate precoce (chiar și după o cantitate mică de alimente);
• balonare: poate cauza pierderea poftei de mâncare;
• scădere în greutate (în cazurile cronice sau severe): dacă durerea și greața interferează cu alimentația;
• sângerări digestive (în cazuri severe sau erozive):
  • melena: scaune negre, lucioase, ca păcura, cu miros puternic, datorate sângelui digerat;
  • hematemeză: vărsături cu sânge proaspăt (roșu deschis) sau cu aspect de „zaț de cafea" (sânge parțial digerat);
  • sângerările cronice pot duce la anemie feriprivă, manifestată prin oboseală, slăbiciune, paloare, amețeli.

Diagnosticul de gastrită: cum se pune?

Stabilirea diagnosticului se bazează pe anamneză, examinare clinică și alte investigații specifice:

Anamneza și examenul fizic

Un medic gastroenterolog va discuta despre istoricul medical, simptomele detaliate (când apar, ce le agravează/ameliorează, medicamente utilizate, obiceiuri alimentare și de viață) și va efectua un examen abdominal, căutând sensibilitate la palpare.

Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia)

Este cea mai importantă metodă de diagnostic. Un tub subțire, flexibil, cu o cameră video (endoscop) este introdus prin gură și esofag până în stomac și prima parte a duodenului. O endoscopie îi permite medicului să: 

• vizualizeze direct mucoasa stomacului;
• identifice semne de inflamație (roșeață, edem, eroziuni, atrofie);
• preleveze biopsii din diferite zone ale stomacului.

Biopsiile sunt esențiale pentru:

• confirmarea inflamației și tipului de gastrită;
• detectarea prezenței bacteriei H. pylori;
• evaluarea modificărilor celulare (ex: metaplazie intestinală, displazie) care pot indica un risc crescut de cancer;
• excluderea altor afecțiuni, cum ar fi boala celiacă sau cancerul.

Teste pentru Helicobacter pylori:

• testul respirator cu uree (UBT): metodă non-invazivă în care pacientul bea o soluție specială, iar respirația este analizată pentru a detecta produșii bacteriei;
• testul de scaun (antigen H. pylori în fecale): detectează prezența bacteriilor în proba analizată;
• test rapid la urează și examen histopatologic pe biopsie: efectuate în timpul endoscopiei.

Analize de sânge

• pot indica prezența anemiei (fier scăzut sau B12 scăzută în cazul gastritei autoimune sau sângerărilor);
• pot fi efectuate teste pentru anticorpi specifici în gastrita autoimună. 

Opțiuni de tratament pentru gastrită

Tratamentul gastritei vizează managementul cauzei subiacente, reducerea secreției acide și ameliorarea simptomelor:

Managementul cauzei subiacente

• eradicarea Helicobacter pylori: terapia se bazează pe o combinație de inhibitori de pompă de protoni (IPP) și două sau trei antibiotice luate timp de 7-14 zile;
• întreruperea antiinflamatoarelor nesteroidiene : dacă gastrita este cauzată de acestea, medicul va recomanda întreruperea sau înlocuirea lor cu alte analgezice; dacă AINS-urile sunt absolut necesare, se vor administra în cea mai mică doză eficientă și cu un IPP concomitent ca protecție;
• evitarea alcoolului și a fumatului: acestea sunt esențiale pentru vindecarea mucoasei;
• gestionarea stresului: tehnici de relaxare, meditație, exerciții fizice etc.

Reducerea acidității gastrice

Linie de tratament ce permite mucoasei să se vindece, iar durerilor asociate să se amelioreze. Schema recomandata de gastroenterolog poate include:

• inhibitori de pompă de protoni (IPP): cele mai eficiente medicamente pentru a reduce producția de acid gastric; se administrează, de obicei, o dată pe zi, timp de 4-8 săptămâni;
• blocanții receptorilor H2: reduc, de asemenea, producția de acid, dar sunt, în general, mai puțin puternice decât IPP-urile;
• antiacide: oferă o ameliorare rapidă a durerii prin neutralizarea acidului existent, dar efectul este temporar;
• agenți citoprotectori: formează un strat protector pe mucoasa gastrică, ajutând la vindecare.

Modificări ale dietei și stilului de viață

Aceste măsuri sunt fundamentale pentru a susține vindecarea și a preveni recurențele.

• evitarea următoarelor produse alimentare:
  • alimente foarte picante;
  • alimente acide (citrice, roșii);
  • alimente grase;
  • alimente prăjite;
  • băuturi carbogazoase;
  • cafelei.
• adoptarea unui program de mese regulate;
• evitarea stomacului gol pentru perioade lungi;
• administrarea unor porții de mâncare mici;
• mestecarea lentă a alimentelor;
• evitarea meselor copioase înainte de culcare;
• hidratarea adecvată.

Tratament pentru gastrita autoimună

• suplimentare cu vitamina B12 (pe cale injectabilă) pentru a corecta anemia pernicioasă;
• monitorizare regulată prin endoscopie, având în vedere riscul crescut de cancer gastric.

Gastrita, o inflamație a mucoasei stomacului, poate provoca disconfort semnificativ, dar este adesea tratabilă. Identificarea cauzei prin diagnostic precis și un plan de tratament personalizat sunt cruciale. Nu ignora simptomele digestive persistente și consultă un medic pentru un management adecvat al bolii.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai acesta este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau măsurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

BIBLIOGRAFIE: 

https://www.healthline.com/health/gastritis

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gastritis

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis

https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-gastritis