Duodenita: ce este, cauze, simptome și opțiuni de tratament

Duodenita reprezintă inflamația mucoasei duodenului, prima porțiune a intestinului subțire, aflată imediat după stomac. Duodenul joacă un rol crucial în procesul de digestie, primind alimentele parțial digerate din stomac și amestecându-le cu bilă și enzime pancreatice pentru a continua descompunerea nutrienților.

Când mucoasa duodenală se inflamează, pot apărea dureri abdominale, disconfort și probleme digestive, având un impact semnificativ asupra calității vieții. Deși este adesea o afecțiune cu manifestări acute și temporare, duodenita poate deveni cronică dacă nu este tratată corespunzător.

Care sunt cauzele duodenitei?

Cauzele duodenitei sunt diverse:

• infecția cu Helicobacter pylori: cea mai comună cauză a duodenitei și a ulcerului duodenal la nivel mondial; bacteria H. pylori infectează mucoasa stomacului / duodenului, provocând inflamație cronică și slăbind capacitatea de protecție;
• utilizarea prelungită sau excesivă a antiinflamatoarelor nesteroidiene: mai ales în doze mari sau administrate fără protecție gastrică; pot irita direct mucoasa gastrointestinală și pot reduce producția de prostaglandine, substanțe care o protejează;
• consumul excesiv de alcool: această substanță irită direct mucoasa duodenală și stimulează secreția acidă, contribuind la inflamație;
• fumatul: crește riscul de duodenită și ulcere, încetinește vindecarea și crește secreția acidă gastrică;
• stresul fiziologic intens: ex - cel cauzat de arsuri grave, traumatisme majore, intervenții chirurgicale ample sau boli critice; mecanismul implică o reducere a fluxului sanguin către mucoasă și o creștere a acidității;
• boala de reflux gastroesofagian (BRGE): refluxul cronic al conținutului acid din stomac în esofag poate să ajungă și în duoden, iritând mucoasa (cazuri rare);
• boala Crohn: boală inflamatorie cronică a intestinului ce poate afecta orice parte a tractului digestiv, inclusiv duodenul, provocând inflamație și ulcere;
• radioterapia: expunerea la radiații în zona abdominală poate leza mucoasa duodenală;
• infecții virale sau bacteriene (în cazuri rare);
• alte cauze: consumul de alimente picante, iritante, refluxul biliar (întoarcerea bilei în stomac și duoden) sau anumite boli autoimune.

Simptome ale duodenitei

Pacienții cu duodenită se confruntă adesea cu simptome specifice cazurilor de ulcer gastroduodenal sau gastrită. Intensitatea acestora poate varia:

• durere abdominală: cel mai comun simptom; durerea este localizată, de obicei, în partea superioară a abdomenului, central (epigastrică) sau ușor spre dreapta; este adesea descrisă ca o senzație de arsură sau disconfort; poate fi ameliorată de ingestia de alimente sau de antiacide, dar se agravează la 2-3 ore după masă sau noaptea, pe stomacul gol;
• greață și / sau vărsături: mai ales dacă inflamația este severă;
• balonare și senzație de plenitudine: chiar și după o masă ușoară;
• pierderea poftei de mâncare;
• scădere în greutate (în cazurile cronice sau severe): dacă durerea interferează cu alimentația;
• sângerări digestive (în cazuri severe): pot fi oculte (detectate doar prin analize de scaun) sau observabile cu ochiul liber; scaune negre cu miros puternic, asociate cu sângele digerat;
• hematemeză: vărsături cu sânge roșu deschis sau cu aspect de „zaț de cafea"; pot duce la anemie, manifestată prin oboseală, slăbiciune, paloare, amețeli.

Diagnosticarea unui caz de duodenită

Stabilirea diagnosticului de bazează pe:

• anamneza și examenul fizic: în cazul unui consult la gastroenterologie, specialistul va întreba despre simptome, istoricul medical (medicație, fumat, alcool, infecții anterioare); de asemenea, va efectua un examen abdominal;
• endoscopie digestivă superioară: cea mai importantă și concludentă metodă de diagnostic; un tub subțire și flexibil, prevăzut cu o cameră video, este introdus prin gură, esofag și stomac până în duoden; îi permite medicului să:
  • vizualizeze direct mucoasa;
  • identifice semne de inflamație (roșeață, edem, eroziuni, ulcere);
  • preleveze biopsii pentru examen histopatologic, esențiale pentru a confirma inflamația, a detecta prezența H. pylori și a exclude alte afecțiuni, cum ar fi boala celiacă sau cancerul.
• teste pentru Helicobacter pylori:
  • testul de scaun (antigen H. pylori în fecale): detectează prezența bacteriilor în scaun;
  • test rapid la urează și examen histopatologic pe baza de biopsie: efectuate în timpul endoscopiei.
• analize de sânge: pot indica prezența anemiei (dacă există sângerări) sau a inflamației sistemice.

Opțiuni de tratament pentru duodenită

Tratamentul vizează eliminarea cauzei subiacente, reducerea secreției acide și ameliorarea simptomelor:

Tratamentul pentru infecția cu Helicobacter pylori

Terapia de eradicare a agentului patogen poate include:

• inhibitori de pompă de protoni: reduc puternic producția de acid gastric;
• două sau trei antibiotice: luate concomitent timp de 7-14 zile.

Reducerea acidității gastrice

Aceasta este o componentă-cheie a tratamentului, ce permite vindecarea mucoasei și ameliorarea durerilor. Linia de tratament pentru reducerea activității gastrice poate include:

• inhibitori de pompă de protoni: cele mai eficiente medicamente pentru suprimarea acidului, utilizate pentru o perioadă de 4-8 săptămâni (sau mai mult, în cazuri cronice);
• blocanți ai receptorilor H2: sunt, de asemenea, eficienți în reducerea producției de acid;
• antiacide: oferă o ameliorare rapidă a durerii prin neutralizarea acidului existent, dar efectul este temporar.

Modificări ale stilului de viață și la nivelul dietei

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a susține vindecarea și a preveni recurențele:

• evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene: dacă este posibil, înlocuirea lor cu alte analgezice sau administrarea lor cu un protector gastric;
• renunțarea la fumat: fumatul încetinește vindecarea mucoasei;
• limitarea sau evitarea alcoolului: alcoolul irită mucoasa;
• evitarea alimentelor și băuturilor iritante: alimente foarte picante, acide (citrice, roșii), prăjeli, băuturi carbogazoase, cafea pot agrava simptomele; este recomandată o dietă echilibrată, cu mese mici și regulate;
• gestionarea stresului: stresul poate agrava simptomele gastrointestinale; aplicarea anumitor tehnici de relaxare pot fi utile.

Tratament pentru cauze specifice

• boala Crohn: necesită tratament specific cu medicamente imunosupresoare, biologice sau, ocazional, chirurgie;
• refluxul biliar: pot fi prescrise medicamente care leagă acizii biliari sau, în cazuri rare, intervenții chirurgicale.

Este crucial ca pacienții să urmeze întocmai indicațiile medicului și să nu întrerupă tratamentul (mai ales cel antibiotic pentru H. pylori), pentru a preveni rezistența la antibiotice și recurența bolii. Monitorizarea și controalele periodice sunt importante pentru a asigura vindecarea și a gestiona afecțiunea pe termen lung.

Duodenita, o inflamație a primei părți a intestinului subțire, poate fi o sursă semnificativă de disconfort abdominal. De la infecția cu H. pylori la utilizarea AINS, cauzele sunt diverse, dar diagnosticul precis prin endoscopie și un tratament personalizat pot asigura un prognostic favorabil.

DISCLAIMER: Articolul de fața are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al specialistului gastroenterolog. Pentru o abordare personalizată, programează-te online pentru un consult medical în cadrul Memorial România!

BIBLIOGRAFIE: 

https://www.webmd.com/digestive-disorders/what-is-duodenitis

https://www.healthline.com/health/gastritis-duodenitis

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/duodenitis