menu
Logo

Hernia Spiegel - cauze, simtome, operație, recuperare

Chirurgie generală | July 1, 2025 | 0 min de citit
Hernia Spiegel - cauze, simtome, operație, recuperare

Hernia Spiegel este o afecțiune rară, reprezentând doar 0,1–2% dintre toate tipurile de hernii abdominale. Poartă numele anatomistului Adriaan van den Spiegel și apare într-o zonă slabă a peretelui abdominal, numită fascia Spiegel – localizată între marginea mușchiului drept abdominal și linia semilunară, cel mai adesea sub ombilic.

Pentru că este adesea de mici dimensiuni și nu produce simptome evidente, această hernie este greu de identificat în cadrul unui consult obișnuit.

De multe ori, ea este descoperită întâmplător, în timpul unei investigații imagistice sau al unei intervenții chirurgicale. Cu toate că nu este o hernie voluminoasă, riscurile pe care le implică – în special încarcerarea sau strangularea – o fac periculoasă. De aceea, recunoașterea timpurie și tratamentul chirurgical sunt esențiale.

Unde și cum apare hernia Spiegel

Fascia Spiegel este situată între mușchiul drept abdominal (pe partea internă) și mușchii oblic intern și transvers abdominal (pe partea externă), formând un punct mai slab al peretelui abdominal anterior. Hernia tinde să apară în zona infraombilicală, unde structurile musculare sunt mai subțiri și mai vulnerabile.

Cele mai multe hernii Spiegel se dezvoltă într-o regiune cunoscută drept „zona Spiegeliană” – o porțiune situată între linia arcuată și linia semilunară Douglas, la câțiva centimetri deasupra liniei ce unește spinele iliace anterioare. Aici, presiunea crescută și slăbiciunile anatomice favorizează apariția acestei hernii.

Cauze și factori favorizanți

Nu se cunoaște cu exactitate de ce apare hernia Spiegel, dar ea pare a fi rezultatul unei combinații între slăbiciunile anatomice ale peretelui abdominal și factori care cresc presiunea din interiorul abdomenului.

Printre factorii favorizanți se numără:

  • Vârsta mai înaintată, când țesuturile nu mai sunt la fel de elastice;
  • Obezitatea, care pune presiune constantă pe peretele abdominal;
  • Sarcinile multiple, care întind structurile musculare;
  • Operațiile abdominale anterioare, mai ales cele laparoscopice;
  • Efortul fizic susținut sau cronic, care suprasolicită mușchii abdominali;
  • Tusea cronică (de exemplu în BPOC);
  • Boli ale țesutului conjunctiv, care afectează rezistența naturală a fasciei.

Cum se clasifică herniile Spiegel

Aceste hernii pot fi clasificate în funcție de:

  • Localizare:
    • Infraombilicale (cele mai frecvente);
    • Supraombilicale (mai rare).
  • Conținutul herniat:
    • Grăsime (epiploon);
    • Intestin subțire;
    • Colon;
    • Vezică urinară (ocazional).
  • Reducibilitate:
    • Reducibile – conținutul poate fi împins înapoi;
    • Încarcerate – conținutul rămâne blocat, dar irigat;
    • Strangulate – fluxul sanguin este întrerupt, fiind o urgență medicală.

Cum se manifestă - simptome frecvente

Hernia Spiegel este adesea discretă. Poate să nu dea semne evidente, mai ales în stadiile inițiale sau dacă este de dimensiuni reduse.

Simptomele pot include:

  • Disconfort sau durere în lateralul abdomenului, mai ales la efort;
  • O mică umflătură laterală, greu de observat, mai ales la pacienții cu strat adipos mai gros;
  • Senzație de presiune sau tensiune în zona respectivă;
  • Greață, vărsături sau balonare în cazurile complicate;
  • Semne de ocluzie intestinală în situațiile severe.

La examenul fizic, medicul poate observa o formațiune dureroasă, fermă, aflată în lateral față de linia mediană, care poate fi confundată ușor cu o tumoare sau altă formațiune.

Diagnosticul - cum este identificată

Pentru că semnele sunt adesea subtile, diagnosticul herniei Spiegel este dificil. În multe cazuri, imagistica este cheia.

  • Ecografia abdominală este adesea folosită ca prim pas, mai ales la pacienții slabi sau la copii. Ea poate arăta defectul parietal și conținutul herniar.
  • Tomografia computerizată (CT) este considerată cea mai precisă metodă. Aceasta oferă o imagine detaliată a localizării, conținutului herniar și eventualelor complicații. De asemenea, ajută la diferențierea față de alte patologii (hematom, lipom, ganglioni măriți, tumori).

Tratamentul - ce opțiuni există

Tratamentul herniei Spiegel este exclusiv chirurgical, chiar și atunci când pacientul nu are simptome. Acest lucru se datorează riscului ridicat de încarcerare și strangulare.

Abordul clasic (chirurgie deschisă)

  • Se face o incizie direct deasupra herniei;
  • Se reduce conținutul herniar;
  • Se închide defectul cu o plasă sintetică, pentru a preveni recidiva;
  • Este folosită adesea o versiune modificată a tehnicii Lichtenstein.

Abordul laparoscopic

Include mai multe variante:

  • IPOM (plasarea plasei în cavitatea peritoneală);
  • TAPP (acces transabdominal preperitoneal);
  • TEP (acces extraperitoneal total).

Avantajele laparoscopiei:

  • Recuperare mai rapidă;
  • Mai puțină durere după operație;
  • Cicatrici mici și estetice;
  • Risc redus de infecție;
  • Ideală pentru pacienții supraponderali sau cu hernii bilaterale.

Plasa chirurgicală – un element esențial

În aproape toate cazurile, chirurgii folosesc o plasă pentru a întări zona și a preveni reapariția herniei. Plasele pot fi din polipropilenă simplă sau materiale compozite, în funcție de metoda chirurgicală aleasă. Repararea „fără tensiune” este standardul modern, tocmai pentru că reduce recidivele și disconfortul postoperator.

Recuperarea după operație

  • Internarea durează 1–2 zile în cazul laparoscopiei, și 2–4 zile pentru chirurgia deschisă;
  • Activitățile ușoare se pot relua după 7–10 zile;
  • Efortul intens sau sportul trebuie evitate cel puțin 4–6 săptămâni;
  • Sunt necesare controale medicale pentru a urmări vindecarea și a depista eventuale complicații.

Prognostic - cum evoluează pacienții

Atunci când este tratată la timp, hernia Spiegel are un prognostic foarte bun. Intervențiile laparoscopice realizate corect au o rată de recidivă sub 5%.

Totuși, în cazurile în care tratamentul este amânat, hernia poate duce la complicații serioase, cum ar fi strangularea intestinului, cu risc de sepsis sau chiar deces, mai ales la pacienții vârstnici sau cu afecțiuni cronice.

Bibliografie

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2699222/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16494181/

https://link.springer.com/article/10.1007/s00464-019-06907-7

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34665343/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/spigelian-hernia

Acesta este angajamentul nostru pentru informații medicale de încredere. Ne dedicăm să oferim pacienților informații medicale de cea mai înaltă calitate.

 

Înscrie-te la newsletter.

Află primul despre reducerile și ofertele speciale.

Am citit și sunt de acord cu cu Termenii și Condițiile și Politica de confidențialitate Memorial România.

Am citit și sunt de acord cu utilizarea datelor în scopuri de marketing (email,sms, etc.) conform Politicii GDPR.

Cele mai citite
Cele mai recente

Loading...