Psihologie: situaţiile de criză - ce sunt și cum le depășim?

Situatii de criza frecvente 

Secolul în care trăim este denumit și secolul vitezei, doarece totul se petrece pe repede-înainte.

Oamenii sunt ancoraţi în relaţii superficiale, joburi stresante, griji cotidiene și o viaţă plină de rutină. Toate acestea, împreună cu presiunea socială, constituie provocări permanente la care omul se supune involuntar și cărora trebuie să le facă faţă.

Pentru a ţine pasul cu viaţa, de-a lungul anilor, oamenii au dezvoltat diferite mecanisme de supravieţuire și de adaptare, denumite „hărţi cognitive”, care au ca scop atingerea unei stări de siguranţă și liniște în viaţa de zi cu zi. Atunci când ne confruntăm cu o anumită problemă, aceste hărți ne ajută să o clasificăm, să analizăm care sunt resursele de care avem nevoie pentru a o depăși, să alegem o soluţie dintr-o serie de posibilităţi și să stabilim un obiectiv pentru a depăşi problema în cauză.

Ce facem, însă, dacă mecanismele de adaptare și supravieţuire dau greș, hărţile cognitive nu ne mai ajută? Ce se întâmplă când grijile și problemele se rostogolesc ca o avalanșă, iar senzaţia de neputinţă, de necunoscut și de nesiguranţă pune stăpânire pe vieţile noastre? Acesta este momentul în care apare o situaţie de criză.

La ce ne referim când spunem „situaţii de criză”?

Situaţia de criză reprezintă o situaţia de impas în care omul simte că nu mai are resursele necesare pentru a rezolva problema în care se află.

De cele mai multe ori, în situaţiile de criză, omul se simte neajutorat, neputincios și crede că situaţia în care se află este lipsită de scăpare sau de rezolvare. Acela este momentul în care se produce un dezechilibru în viaţa de zi cu zi, iar persoana afectată găsește cu greu soluţii pentru a ieși din situaţia de criză.

În acele momente, orizontul se îngustează atât de mult încât, de cele mai multe ori, singura variantă identificată de persoana aflată în criză este legată de mecanismele psihodinamice de adaptare. Crizele pot fi de mai multe feluri, precum crize sociale, personale, economice etc.

Exemple de situaţii de criză:

• evenimente naturale: cutremure, războaie, inundaţii etc.
• decesul unui membru al familiei sau unei persoane apropiate;
• abuzul fizic sau sexual;
• divorţul, finalizarea unei relaţii;
• pierderea unui copil, avort;
• pierderea locului de muncă;
• apariţia unei probleme de sănătate;
• instabilitate financiară;
• pierderea libertăţii;
• pierderea stimei de sine.

Studiile de specialitate au arătat faptul că situaţia de criză nu este un episod singular, ci este reprezentată de un cumul de evenimente care au loc în timp şi de un ultim eveniment petrecut în ultimele 24- 48 ore, ce reprezintă trigger-ul (declanşatorul) situaţiei respective.

Cum recunoaștem o persoană ce trece printr-o situaţie de criză?

Persoanele aflate în criză prezintă anumite caracteristici esenţiale. Dacă le observăm la timp, putem identifica foarte ușor persoanele aflate în cauză și putem interveni foarte prompt. Situaţia de criză are manifestări atât la nivel comportamental, cât și la nivel cognitiv și emoţional.

• Caracteristici emoţionale:
  - instabilitatea emoţională
  - iritabilitatea
  - tensiunea
  - mânia
  - anxietatea
  - crizele de plâns
  - lipsa răbdării
• Caracteristici cognitive:
  - dificultatea de concentrare
  - tulburările de memorie
  - pierderea atenţiei
• Caracteristici comportamentale:
  - agitaţia psihomotorie
  - impulsivitatea
  - agresivitatea
  - izolarea socială
  - lipsa totală de interes

Cum putem identifica precoce o persoană într-o situaţie de criză?

Putem identifica foarte ușor persoana care trece printr-o situaţie de criză doar prin simpla urmărire atentă a acesteia. Oamenii care trec prin situaţii stresante își schimbă comportamentul, devin instabili emoţional, au schimbări bruște de dispoziţie, stări contradictorii. De regulă, un membru al familiei sau un prieten apropiat, observă aceste modificări comportamentale ale persoanei în cauză, moment în care este nevoie să solicite ajutor de specialitate.

Comunicarea cu o persoană aflată într-o situaţie de criză

Trebuie să precizăm de la început faptul că este foarte dificil să comunicăm eficient cu o persoană aflată într-o situaţie de criză, deoarece, pe lângă dialogul în sine trebuie să ţinem cont și de nevoile emoţionale ale persoanei în cauză. A comunica eficient în acele clipe înseamnă să fii atent la intonaţia celui care vorbeşte cu tine, la limbajul lui nonverbal, paraverbal. În acele momente o voce caldă, liniştită este de 10 ori mai importantă decât o minte sclipitoare.

Aspecte importante de ţinut cont când comunici cu o persoană aflată într-o situaţie de criză:

• primul şi cel mai important lucru este să ai echilibru emoţional;
• să poţi să ai în fiecare moment starea de prezenţă, să fii conştient de fiecare clipă care trece;
• să fii un bun comunicator, să ai o voce caldă şi liniştitoare;
• activitatea pe care o desfăşori trebuie să aibă sens pentru tine;
• să fii un bun ascultător;
• să fii empatic cu persoana aflată în dificultate.

Care sunt nevoile unei persoane aflate într-o situaţie delicată ca aceasta?

Nevoile de bază ale unei persoane aflate în criză sunt:

• nevoia de securitate, a se simţi în siguranţă, în afara oricărui pericol;
• nevoia de un spaţiu sigur unde își poate exprima liber emoţiile;
• nevoia de suport, de a nu fi singur, de a împărtăși cu cineva evenimentele prin care trece;
• nevoia de apartenţă socială;
• nevoia de validare;
• nevoia de acceptare.

Ce opţiuni avem pentru a putea gestiona o situaţie de criză?

Gestionearea situaţiei de criză nu este foarte ușoară de fiecare dată și implică multă răbdare, calm și empatie. Pentru a putea gestiona o astfel de situaţie, înainte de toate, trebuie să fim capabili să identificăm persoanele care trec prin criză. Ulterior va trebui să stabilim o legătură rapidă cu persoana aflată în suferinţă, astfel încât aceasta să se simtă în siguranţă și să își poată exprima autentic emoţiile.

În realitate, dezamorsarea unei situaţii de criză depinde foarte mult de factorul declanșator, astfel că durata rezolvării acesteia este variabilă, de la 30-45 minute, până la ore întregi de terapie.

Tehnicile utilizate pentru a depăși aceste situaţii de criză sunt aparent simple, însă valoarea acestora rezultă tocmai din importanţa și energia pe care noi o investim în ele.

Astfel, exerciţiile de respiraţie, tehnicile de meditaţie, relaxarea musuclară progresivă sau practicarea sportului, devin adevărate soluţii salvatoare în situaţiile de criză, dacă noi reușim să le practicăm suficient de mult încât să le stăpânim îndeajuns de bine.

Una dintre problemele de care ne lovim atunci când încercăm să dezamorsăm o situaţie de criză este aceea că pacientul așteaptă rezultate imediate.

Așteaptă o soluţie salvatoare, o formulă magică prin care poate scăpa de suferinţă. În realitate, lucrurile nu stau chiar în acest fel, deoarece adevărata schimbare se produce odată cu înţelegera suferinţei și a emoţiilor, aceeptarea acestora și identificarea nevoilor proprii.

Așadar, schimbarea trebuie să ia naștere în interior pentru a putea rezolva problema cu adevărat.

Tehnicile și instrumentele utilizate pentru ieșirea din situaţiile de criză devin cu adevărat folositoare în momentul în care sunt în acord cu simţurile persoanei care le utilizează, iar acest lucru se descoperă doar prin practicarea repetată a acestora și identificarea acelei tehnici cu care corpul și mintea ta rezonează cel mai bine. Iată câteva sugestii:

• Tehnică de respiraţie: fii conștient de respiraţia ta, inspiră timp de 2 secunde, apoi expiră timp de 4 secunde, iar în acest interval de timp concentrează-te doar pe respiraţie; ţine o mână pe abdomen și o mână pe piept și conștientizează mișcările toracice și abdominale în timpul procesului de respiraţie.
• Meditaţie: așează-te într-un loc comod, în care te simţi în siguranţă, iar pentru un interval de timp de 10 minute fii atent doar la respiraţie și la ceea ce simţi în corp, fără să te gândești la nimic.
• Relaxarea musculară progresivă: începe să încordezi puternic mușchii mâinii stângi ţinând pumnul strâns timp de 5 secunde, continuă cu mâna și pumnul drept, apoi cu mușchii de la nivelul picioarelor, mușchii abdominale, mușchii de la nivelul feţei; în acest mod devii conștient de corpul tău.
• Sportul sau yoga: ajută la eliberarea emoţiilor acumulate la nivelul corpului.

Fiecare situaţie de criză are în spate un cumul de emoţii neacceptate și nevoi neînţelese; fiecare eveniment stresant ne pune în contact mai intens cu ceea ce simţim, cu ceea ce ne dorim, cu ceea ce suntem noi ca fiinţe umane.

În acest sens fiecare situaţie de criză ar trebui privită, de fapt, ca o oportunitate de creștere și dezvoltare, deoarece aceasta face parte din vieţile noastre pentru a ne ajuta să devenim mai mari, mai puternici, mai senini, mai atenţi la emoţiile și nevoile personale.

Când este indicat să apelăm la un specialist?

Fiecare persoană care se confruntă cu o situaţie de criză ar fi indicat să apeleze la un specialist odată cu instalarea primelor semne. Este foarte important ca intervenţia terapeutică să înceapă cât mai rapid de la debutul crizei, pentru a evita escaladarea rapidă a emoţiilor, stărilor, trăirilor persoanei aflate în cauză.
Așadar, dacă tu te aflii într-o situaţie de criză sau cineva apropiat ţie experimentează un astfel de eveniment, nu întârzia în a cere ajutorul unui specialist, deoarece pentru managementul situaţiei de criză este nevoie de instruire și pregătire prealabilă.

Ce implică intervenţia psihologică în situaţia de criză?

O consultaţie de psihologie în situaţii de criză presupune ajutarea și sprijinirea persoanei aflate în cauză, pentru a depăși situaţia cu pierderi cât mai mici și pentru a o readuce la starea de funcţionalitate de dinainte de criză.
Intervenţia în criză are următoarele caracteristici:

• se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp;
• este o acţiune imediată, punctuală;
• presupune măsuri personalizate, adaptate de la individ la individ;
• se bazează pe susţinerea persoanei pentru a ieși din criză;
• nu este psihoterapie;
• nu stabilește un diagnostic și nu iniţiază tratament medicamentos;
• nu vizează vindecarea rănilor emoţionale, ci se bazează pe susţinerea pacientului pentru a ieși din criză.

Cât durează, de regulă, o intervenţie psihologică într-o situaţie de criză?

Fiecare persoană este diferită în felul său, evenimentele trăite sunt diferite, iar răspunsul la tehnicile de management ale situaţiei de criză este unul variabil, individual. De aceea, dezamorsarea unei situaţii de criză este o activitate cu durată variabilă.

În funcţie de eveniment, poate dura de la 30 minute, la 46 ore sau de la 2-3 şedinţe de consiliere, la câteva zeci de şedinţe de terapie.

Reintegrarea unei persoane odată ce depășește situaţia de criză?

Orice persoană aflată în situaţie de criză este indicat să solicite ajutor de specialitate. După ce pacientul depășește situaţia de criză, este indicat ca acesta să înceapă ședinţele de psihoterapie, cu ajutorul cărora se va identifica sursa problemei, pacientul se va conecta cu propriile emoţii, rănile din trecut vor ieși la iveală, iar rezultatul final va fi vindecarea completă.
Spre deosebire de suportul oferit în situaţia de criză, care este o intervenţie de scurtă durată, orientată strict pe susţinerea pacientului și ghidarea acestuia spre ieșirea din situaţia de criză, consilierea psihoterapeutică este un proces complex, de lungă durată, care impune aplicarea tehnicilor de ameliorare/ vindecare a traumelor fiecărui individ în parte.
Este foarte important ca orice pacient care depășește o situaţie de criză să continue cu ședinţe de psihoterapie pentru a putea preveni o nouă situaţie de criză, pentru a vindeca evenimentul traumatic care a dus la apariţia crizei, pentru o mai bună înţelegere a propriei persoane și pentru o viaţă echilibrată și liniștită.