Ruptura de splină este o problemă medicală gravă, cauzată de factori ce duc la o lezare severă a acestui organ esențial pentru filtrarea sângelui și susținerea sistemului imunitar. Într-un astfel de caz, poate fi necesară intervenția chirurgicală în regim de urgență, deoarece sângerarea internă cauzează complicații de risc pentru viața pacientului.
Simptomele specifice variază de la dureri abdominale intense și amețeli până la semne de șoc hemoragic, în cazurile severe. Stabilirea precoce a diagnosticului și construirea unei scheme de tratament eficiente sunt esențiale. Te invităm să afli informațiile de bază despre ruptura de splină - cauze, simptome, diagnostic, tratament și prevenție!
Care sunt cauzele rupturii de splină?
Ruptura de splină poate fi provocată de mai mulți factori, de la traumatisme directe la afecțiuni medicale care slăbesc structura acestui organ. Printre cele mai frecvente cauze se numără:
- traumatismele abdominale – accidente rutiere, căderi, lovituri în timpul sporturilor de contact sau agresiuni fizice;
- diferite afecțiuni medicale – boli precum mononucleoza, afecțiunile hematologice sau hepatice pot duce la mărirea splinei, ce crește riscul de ruptură;
- unele intervenții chirurgicale sau proceduri medicale – anumite operații abdominale sau investigații pot afecta splina accidental;
- tratamentul cu anticoagulante – crește riscul de sângerare severă în cazul unei leziuni splenice;
- antecedente de intervenții chirurgicale în zona abdominală.
Ruptura de splină: simptome și complicații
Simptomele rupturii de splină pot varia în funcție de gravitatea leziunii și cantitatea de sânge pierdut. Printre cele mai frecvente manifestări ale acestei urgențe medicale se numără:
- durerea abdominală intensă – localizată în partea stângă a abdomenului sau iradiată spre umăr;
- amețeli și slăbiciune – cauzate de pierderea de sânge;
- tensiune arterială scăzută – poate indica o sângerare internă gravă;
- greață și vărsături – uneori asociate cu durerea abdominală severă;
- paloare și transpirații reci – semne ale unei posibile instalări a șocului hemoragic.
Complicații ale rupturii de splină
- sângerare internă masivă – poate duce la insuficiență de organe și necesită intervenție chirurgicală de urgență;
- șoc hemoragic – scăderea bruscă a tensiunii arteriale și afectarea circulației sângelui la nivelul organelor;
- splenectomia (îndepărtarea splinei) – crește riscul de infecții pe termen lung, deoarece splina are un rol esențial în sistemul imunitar.
Cum se poate diagnostica ruptura de splină?
Stabilirea unui diagnostic de ruptură de splină se bazează pe examinarea clinică și o serie de investigații imagistice specifice, care permit identificarea leziunii și determinarea intensității sângerării interne:
- examinare fizică – medicul verifică sensibilitatea abdomenului și semnele de iritare peritoneală; prezența unei zone dureroase, localizată în partea stângă a cavității toracice poate indica o leziune splenică;
- analize de sânge – hemoleucograma poate evidenția o scădere a numărului de globule roșii, indicând o posibilă hemoragie internă;
- ecografie abdominală – metodă rapidă și neinvazivă pentru detectarea lichidului liber în abdomen;
- tomografie computerizată – oferă imagini detaliate ale splinei și ajută la determinarea severității leziunii; este cea mai precisă metodă de diagnostic;
- lavaj peritoneal diagnostic – utilizat în cazurile de urgență, presupune introducerea unui cateter în abdomen pentru a verifica prezența sângelui;
- explorare chirurgicală – efectuată în situațiile în care există suspiciune de sângerare severă și pacientul este instabil hemodinamic.
Tratamentul pentru ruptura de splină
Schema de tratament depinde de gravitatea leziunii și starea generală a pacientului. Opțiunile terapeutice includ:
- monitorizarea și tratamentul conservator – în cazurile în care ruptura este minoră și pacientul este stabil, se recomandă repaus la pat, monitorizare atentă și transfuzii de sânge, dacă este necesar;
- angiografia cu embolizare – procedură minim invazivă prin care se blochează vasele de sânge ce alimentează splina, reducându-se astfel sângerarea fără a fi necesară intervenția chirurgicală;
- splenorafia – dacă ruptura de splina este moderată, medicii pot încerca suturarea splinei pentru a opri hemoragia și a salva organul;
- splenectomia – în cazurile severe, când sângerarea nu poate fi controlată, splina trebuie îndepărtată complet; după această intervenție chirurgicală, pacientul va fi expus unui risc crescut de infecții, de aceea, vaccinarea împotriva anumitor agenți patogeni (Streptococcus pneumoniae, Meningococcus, Haemophilus influenzae) este esențială pentru protejarea sănătății.
Cum poate fi prevenită ruptura de splină?
Este important să se ia anumite măsuri de precauție, mai ales, în cazul persoanelor predispuse la această problemă medicală gravă:
- evitarea sporturilor de contact – recomandare ce vizează în special pacienții cu splina mărită din cauza unor infecții sau boli hematologice;
- purtarea centurii de siguranță – contribuie la reducerea riscului de traumatism abdominal, în cazul accidentelor auto;
- purtarea echipamentului de siguranță în sport – soluțiile adecvate de protecție a organelor interne ajută la prevenirea leziunilor severe;
- respectarea programului de screening pentru boli ce afectează splina – pacienții trebuie să fie atenți la orice simptom și să urmeze recomandările medicului.
DISCLAIMER: Articolul de astăzi are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul avizat al medicului specialist. Dacă acuzi simptome posibil asociate unei rupturi de splină sau ești expus unor factori de risc precum cei analizați astăzi, programează-te online pentru o întâlnire cu echipa noastră de specialiști la Spitalul Memorial România!
BIBLIOGRAFIE:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17953-ruptured-spleen
https://www.webmd.com/digestive-disorders/ruptured-spleen
https://www.nhs.uk/conditions/spleen-problems-and-spleen-removal/
https://koreystringer.institute.uconn.edu/splenic-injury/