Torsiunea ovariană: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Torsiunea ovariană reprezintă o urgență medicală ginecologică, manifestată prin răsucirea unui ovar (uneori, chiar și a trompei uterine) în jurul ligamentului de susținere. Această răsucire poate bloca fluxul sanguin către ovar, provocând dureri severe. În lipsa unui tratament rapid, există riscul de leziuni permanente sau chiar de pierdere a ovarului.

Torsiune ovariană: cauze și factori de risc

Specialiștii asociază această urgență medicală cu o listă de cauze și factori de risc pe care se regăsesc:

• chisturile ovariene: unul dintre cei mai frecvenți factori de risc; chisturile, în special cele mari, pot cauza creșterea greutății ovarului, făcându-l mai predispus la răsucire;
• tumorile ovariene: la fel ca în cazul chisturilor, pot determina creșterea în dimensiune și greutate a ovarului, crescând riscul de torsiune;
• sindromul de hiperstimulare ovariană: poate fi o complicație a tratamentelor de fertilitate; duce la mărirea ovarelor cu numeroase chisturi și la acumularea de lichid în abdomen, crescând semnificativ riscul de torsiune;
• sarcina: modificările hormonale și creșterea uterului în timpul sarcinii pot crește riscul de torsiune ovariană, în special în primul trimestru;
• ligamentele ovariene lungi sau anormale: unele paciente pot avea ligamente care susțin ovarele mai lungi decât în mod normal sau cu o structură anormală, ceea ce le face mai susceptibile la răsucire;
• activitatea fizică intensă sau traumatismele: deși mai rar, activitatea fizică intensă sau un traumatism în zona pelviană pot declanșa o torsiune ovariană;
• intervențiile chirurgicale pelvine anterioare: cicatricile sau aderențele formate după o intervenție chirurgicală pelvină pot crește riscul de torsiune, deși acest lucru nu este foarte frecvent;
• dezvoltarea anormală a ovarelor: în cazuri rare, o dezvoltare anormală a ovarelor poate crește riscul de răsucire.

Care sunt simptomele torsiunii ovariene? 

Simptomele torsiunii ovariene pot varia în intensitate, dar de obicei includ:

• dureri pelvine bruște și severe: cel mai frecvent simptom al torsiunii ovariene; se manifestă brusc într-o parte a abdomenului inferior (partea în care se află ovarul afectat);
• greață și vărsături: simptome ce însoțesc adesea durerea severă;
• febră: în unele cazuri, poate apărea o febră ușoară;
• sensibilitate abdominală: abdomenul poate fi sensibil la atingere, în special în zona ovarului afectat;
• durere care iradiază: către spate, coapse sau zona inghinală;
• sângerări anormale: în unele cazuri, pot apărea sângerări vaginale ușoare sau spotting;
• mărirea abdomenului: dacă torsiunea a durat mai mult timp și fluxul sanguin este compromis, poate apărea o ușoară umflare.

Este crucial ca orice pacientă care experimentează o durere pelvină bruscă și intensă să solicite asistență medicală imediată, deoarece torsiunea ovariană este o urgență medicală care necesită diagnostic și tratament rapid pentru a minimiza riscul de complicații.

Cum se diagnostichează torsiunea ovariană?

Diagnosticarea implică de obicei o combinație de evaluări clinice, examinări fizice și investigații imagistice. Iată principalele metode utilizate:

• anamneza: un medic ginecolog va adresa întrebări despre simptome, debutul și caracteristicile acestora, istoricul menstrual, antecedentele de chisturi ovariene, sarcină sau tratamente de fertilitate; informațiile despre debutul brusc al unei dureri pelvine severe sunt cruciale;
• examinarea fizică: include un examen pelvin pentru a evalua sensibilitatea, prezența unei mase în zona ovarelor / trompelor uterine;
• ecografia transvaginală Doppler: principalul test de imagistică medicală utilizat pentru diagnostic; permite vizualizarea ovarelor / trompelor uterine și poate identifica prezența unui chist sau a unei tumori; Doppler-ul color este esențial, deoarece evaluează fluxul sanguin către ovar; reducerea sau absența fluxului sanguin sugerează torsiunea; cu toate acestea, un flux sanguin normal nu exclude complet torsiunea, deoarece răsucirea poate fi intermitentă sau parțială;
• ecografia abdominală: poate fi utilizată în special la adolescente sau la femeile care nu tolerează ecografia transvaginală; oferă o imagine mai largă a organelor pelvine;
• analizele de sânge: pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze ale durerii pelvine, cum ar fi infecțiile (prin măsurarea numărului de leucocite și al markerilor inflamatori) sau sarcina ectopică (prin testarea beta-HCG);
• laparoscopia: dacă diagnosticul rămâne incert după evaluarea clinică și imagistică sau dacă starea pacientei se deteriorează rapid, se poate efectua o laparoscopie; implică introducerea unei camere video printr-o incizie de mici dimensiuni în abdomen, pentru a se vizualiza direct ovarele și trompele uterine; poate confirma diagnosticul de torsiune și permite, în același timp, efectuarea tratamentului.

Cum se tratează un caz de torsiune ovariană?

Tratamentul pentru torsiunea ovariană este în principal chirurgical și trebuie efectuat cât mai repede posibil, pentru a restabili fluxul sanguin către ovar și a se încerca salvarea sa. Opțiunile de tratament includ:

Laparoscopia

Scopul acestei proceduri minim invazive este de a:

• detorsiona ovarul: se rotește până ajunge în poziția sa normală;
• evalua viabilitatea ovarului: dacă are un aspect sănătos și revine la o culoare normală după detorsionare;
• îndepărta ovarul: dacă ovarul este necrotic din cauza lipsei prelungite a fluxului sanguin sau dacă există suspiciunea unei tumori maligne (cancer ovarian);
• fixa ovarul (ovarioplexie): în unele cazuri, pentru a preveni recurența torsiunii, ovarul poate fi fixat de peretele pelvin cu ajutorul unor suturi; acest lucru este mai frecvent în cazul pacientelor tinere sau al celor care doresc să-și păstreze fertilitatea.

Laparotomia

Intervenție chirurgicală deschisă ce implică efectuarea unei incizii la nivelul abdomenului. Se efectuează în următoarele situații:

• dacă laparoscopia nu este posibilă din cauza unor factori tehnici;
• dacă există suspiciunea unei tumori maligne mari care necesită o abordare chirurgicală mai extinsă;
• dacă pacienta este instabilă hemodinamic.

Torsiune ovariană: management postoperator

• medicamente pentru a controla durerea postoperatorie;
• monitorizarea valorilor tensiunii arteriale, pulsului și temperaturii;
• administrarea medicamentelor anticoagulante și mobilizarea precoce, pentru a se preveni formarea de cheaguri de sânge;
• efectuarea controalelor periodice pentru a evalua recuperarea și a monitoriza eventualele complicații.

Torsiunea ovariană reprezintă o afecțiune ginecologică gravă, ale cărei manifestări specifice trebuie să alerteze pacienta, pentru a solicita ajutor medical de urgență. Tratamentul este în principal chirurgical, având ca scop detorsionarea ovarului și restabilirea fluxului sanguin. În cazurile în care ovarul este ireversibil afectat, poate fi necesară îndepărtarea sa. 

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al medicului ginecolog. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate unui caz de torsiune ovariană, îți recomandăm să soliciți în cel mai scurt timp ajutor medical. Programează-te acum pentru o întâlnire cu echipa noastră de specialiști!

BIBLIOGRAFIE: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/ovarian-torsion

https://www.yalemedicine.org/conditions/ovarian-torsion

https://www.webmd.com/women/what-to-know-ovarian-torsion

https://www.medicalnewstoday.com/articles/322666