Toxiinfecţia alimentară: cauze, simptome, tratament

Ce este toxiinfecţia alimentară?

Toxiinfecţia alimentară este o afecţiune a aparatului digestiv, cu caracter acut și debut brusc care apare cel mai frecvent în sezonul cald, deoarece alimentele nu sunt păstrate în condiţii termice corespunzătoare și se alterează mai rapid.

De asemenea, o igienă necorespunzătoare crește riscul de apariţie a toxiinfecţiei alimentare.

Cauze toxiinfecţia alimentară

Există o serie de microorganisme implicate în apariţia toxiinfecţiilor alimentare:

• Virusuri și bacterii: Salmonella, Clostridium perfringens, Staphylococcus aureus, Campylobacter, Norvovirus, Rotavirus,
• Toxine eliberate de bacterii (enterotoxine, citotoxine, neurotoxine), de plante (toxinele ciupercilor, mătrăguna, cucuta) sau de la animale ori pești;
• Paraziţi: Giardia, Amoeba, Trichinella, Taenia solium;
• Substanţe chimice: mercur, pesticide.

Un aliment se poate contamina când nu este depozitat la o temperatură adecvată (nu este păstrat la frigider sau la congelator), este lăsat la temperatura ambientală pentru o perioadă lungă de timp, nu este preparat corespunzător, este utilizat după termenul de valabilitate înscris pe etichetă sau este manipulat de o persoană cu o igienă necorespunzătoare a mâinilor.

Simptome toxiinfecţia alimentară

Simptomatologia toxiinfecţiilor alimentare variază în funcţie de particularităţile fiecărui individ în parte și, în special, în funcţie de etiologia bolii.

Cele mai comune simptome care apar sunt: 

• Greaţa
• Vărsăturile
• Diareea apoasă (în unele situaţii poate să apară chiar diareea cu sânge)
• Crampele sau durerile abdominale
• Febra
• Frisoanele

Intervalul de timp scurs de la ingestia alimentului contaminat până la momentul apariţiei primului simptom variază de la câteva ore, până la câteva zile.

Formele de boală cauzate de infecţii evoluează, de obicei, cu febră, dureri de burtă, dureri de cap, diaree. Evoluţia acestor forme este autolimitată, simptomatololgia cedând într-un interval de 4-6 zile.

Formele de boală cauzate de eliberarea unor toxine se manifestă, în special, la nivelul sistemului nervos, putând să determine inclusiv paralizie musculară și deces.

Toxiinfecţia alimentară: când e urgent să te prezenţi la medic?

Dacă prezenţi unul sau mai multe dintre aceste simptome, este nevoie să te prezinţi de urgenţă la medic pentru un consult de specialitate:

• Prezenţa sângelui în scaun;
• Febră cu temperatură crescută (peste 38,5 grade Celsius);
• Vărsături repetate;
• Reducerea volumului urinii sau anurie;
• Senzaţie de gură uscată și de sete;
• Stare de slăbiciune musculară generalizată;
• Durere abdominală intensă.

Diagnostic toxiinfecţia alimentară

Pentru a stabili diagnosticul de toxiinfecţie alimentară este nevoie de o consultaţie la gastroenterologie în baza căruia, medicul va realiza o anamneză amănunţită. Informaţii precum modalitatea de debut a simptomatologiei, jurnalul alimentar, istoricul recent de călătorie, simptomatologie similară la rude sau prieteni, sunt date foarte importante care pot orienta medicul curant.

Diagnosticul de certitudine este susţinut de identificarea germenului patogen fie în produsele patologice ale pacientului (lichidul de vărsătură, materiile fecale, urină), fie în alimentul contaminat.

Din punct de vedere paraclinc, se urmărește identificarea agentului patogen în scaun (coprocultură), în urină (urocultură) sau în sânge (hemocultură). Există și situaţii în care nu se poate identifica cauza exactă a episodului de toxiinfecţie alimentară.

Tratament toxiinfecţia alimentară

Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare va fi stabilit de medicul curant, în funcţie de gradul de intensitate al simptomelor. În formele ușoare de boală, tratamentul se poate administra acasă. În cazul formelor severe, în care simptomatologia este foarte intensă, pacientul necesită spitalizare pentru implementarea unor măsuri speciale de tratament.

Hidratarea este foarte importantă, deoarece se pierde o cantitate mare de lichide prin diaree și vărsături. Se recomandă consumul de săruri de rehidratare, lichide bogate în electroliţi, sucuri naturale pe bază de fructe, ceaiuri de mentă, mușeţel, sunătoare sau propolis. Cafeaua, băuturile carbogazificate sau băuturile alcoolice, agravează simptomatologia.

Alimentaţia ar trebui oprită pentru 3-4 ore de la ultima vărsătură. Se vor introduce treptat în alimentaţie, alimente solide precum pâinea prăjită, biscuiţii, orezul, bananele, carnea fiartă. Se vor evita alimentele bogate în grăsimi, mezelurile, lactatele, dulciurile.

Odihna este foarte importantă pentru refacerea organismului în caz de toxiinfecţie alimentară.

Evită consumul de alcool și fumatul.

În situaţiile în care deshidratarea este severă, iar măsurile de rehidratare încercate acasă nu sunt eficiente, se recomandă internarea în spital pentru o rehidratare pe cale intravenoasă. Acest lucru este recomandat, în special, în cazul copiilor. În situaţia în care toxiinfecţia alimentară a fost cauzată de o bacterie, se poate stabili tratament antibiotic.

Măsuri de prevenire a toxiinfecţiei alimentare

Toxiinfecţia alimentară poate fi prevenită prin implementarea unor măsuri aparent simple, dar foarte utile. Centrul de Prevenire și Control al Bolilor recomandă următoarele:

• Gătirea alimentelor la temperaturi corespunzătoare;
• Igiena atentă a mâinilor înainte de a servi masa sau înainte de a prepara alimentele;
• Ouăle se recomandă a se fierbe până în momentul în care gălbenușul devine solid;
• Alimentele depozitate la frigider se recomandă a fi păstrate în cutii cu capac care se închid bine;
• Alimentele congelate trebuie decongelate corespunzător în apă rece;
• Produsele decongelate trebuie preparate imediat;
• A nu se consuma apă din fântâni, râuri sau puţuri neautorizate;
• A se evita consumul de lapte nepasteurizat;
• Este interzis consumul alimentelor după data înscrisă pe ambalaj.

În concluzie, toxiinfecţia alimentară este o afecţiune foarte frecventă, atât în rândul adulţilor, cât și a copiilor. Apare în special în sezonul cald, din cauza contaminării alimentelor cu microorganisme diverse. Evitarea acestei boli este posibilă prin respectarea cu rigurozitate a măsurilor de igienă.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230

https://www.cdc.gov/foodsafety/symptoms.html

https://www.healthline.com/health/food-poisoning