Ce este guta?
Guta este o afecțiune reumatologică care se caracterizează prin episoade de artrită cauzate de acumularea în exces a acidului uric în organism.
Tabloul clinic al bolii este unul zgomotos și include durere de intensitate crescută, inflamație, rigiditate și impotență funcțională la nivelul articulaților, cel mai frecvent afectată fiind articulația metatarsofalangiană (articulația de la baza halucelui- degetul mare de la picior).
Evoluția bolii se caracterizează prin afectare uniarticulară sau poliarticulară, în pusee de activitate care se pot repeta la anumite intervale de timp.
Atacul de gută este intens, extrem de dureros și afectează semnificativ calitatea vieții pacientului.
Studiile de specialitate arată faptul că incidența bolii este mai mare la bărbați comparativ cu femeile, însă și persoanele de sex feminin pot prezenta atacuri de gută, în special după apariția menopauzei. În rândul pacienților de sex masculin, boala este mai frecventă după vârsta de 45- 50 ani și apare, cu precădere, la persoanele cu o dietă bogată în produse pe bază de carne, fructe de mare sau alcool.
De cele mai multe ori debutul bolii este brusc iar evoluția bolii este în pusee de activitate.
Care sunt cauzele de apariție ale gutei?
Cauzele implicate în apariția gutei sunt:
- Nivelul crescut de acid uric din organism: Din punct de vedere fiziopatologic, în urma metabolizării și degradării la nivelul organismului al alimentelor bogate în purine, se formează acid uric. Alimentele cu un conținut ridicat în purine sunt reprezentate de carne și fructele de mare. Când cantitatea de acid uric depășește limita superioară a normalului, se formează cristale de acid uric, de mici dimensiuni, care migrează în articulații si care determină apariția inflamației și a durerii intense articulare.
- Consumul cronic de alcool: alcoolul consumat în exces interferă cu eliminarea acidului uric și implicit determină acumularea în exces al acestuia la nivelul organismului; mai mult decât atât, berea prezintă o cantitate foarte mare de purine, motiv pentru care consumul de alcool nu doar că împiedică eliminarea acidului uric din organism ci contribuie și la creșterea nivelului de bază al acestuia;
- Medicamentele: există o serie de medicamente care, administrate cronic, pot determina apariția gutei, precum: diureticele tiazidice, aspirina, imunosupresoarele, etc.;
- Cauze genetice: prezența bolii la o rudă de gradul I crește considerabil riscul de apariție al afecțiunii la persoana în cauză; de asemenea, persoanele care prezintă genele sLC2a9, sLC22a12 si aBCG2, au un risc mai mare de apariție a bolii;
- Obezitatea: studiile de specialitate au arătat faptul că o persoană cu o greutate corporală mai mare decât greutatea ideală vârstei, sexului și înălțimii sale, prezintă un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta gută comparativ cu o persoană cu o greutate normală.
Care sunt factorii de risc ai gutei?
Există o serie de factori de risc care contribuie la apariția bolii, precum:
- Sexul: boala este mai frecventă la bărbați comparativ cu femeile;
- Vârsta: afecțiunea apare la pacienții cu vârsta mai mare de 45-50 ani;
- Antecedente heredo-colaterale: prezența bolii la rudele de gradul I crește riscul de apariție la persoana în cauză;
- Consumul excesiv de alcool: contribuie la apariția bolii prin îngreunarea eliminării acidului uric din organism;
- Dieta: alimentația bogată în purine (carnea roșie, fructele de mare, carnea de curte, peștele, băuturile carbogazoase, berea) reprezintă un factor de risc în apariția gutei;
- Traumatisme recente: pot determina apariția gutei;
- Intervenții chirurgicale recente: reprezintă un factor de risc în apariția bolii;
- Obezitatea: reprezintă un factor important de risc în apariția gutei;
- Medicamente: diureticele tiazidice administrare pentru controlul hipertensiunii arteriale pot crește nivelul acidului uric din organism;
- Boli cronice: afecțiuni precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, afecțiunile renale, afecțiunile cardiace, dislipidemia, pot favoriza apariția gutei.
Care sunt simptomele gutei?
Guta este o afecțiune cu o evoluție cronică, de lungă durată, care prezintă pusee de activitate și perioade de acalmie. Tabloul clinic al bolii este unul zgomotos și intens, motiv pentru care afecțiunea nu poate fi neglijată sau trecută cu vederea.
Simptomele gutei includ:
- durere la nivelul unei articulații sau la nivelul mai multor articulații, de intensitate crescută, cu debut brusc, frecvent în timpul nopții; sediul cel mai frecvent al gutei este la nivelul articulației metatarsofalangiană însă există situații în care cristalele de acid uric se pot acumula și la nivelul altor articulații;
- articulația afectată devine tumefiată și umflată;
- temperatura locală a articulației afectate este mai mare comparativ cu restul corpului;
- apare prurit tegumentar;
- impotență funcțională și limitarea semnificativă a mobilității la nivelul articulației afectate;
- articulația afectată devine mai roșie.
Care sunt stadiile gutei?
Guta este o afecțiune cronică, care prezintă mai multe stadii de evoluție precum:
- Stadiul 1: HIPERURICEMIE ASIMPTOMATICĂ - pacientul prezintă un nivel crescut de acid uric în organism însă nu prezintă simptome specifice bolii;
- Stadiul II: ATACUL DE GUTĂ - se caracterizează prin apariția bruscă a durerii, de intensitate ridicată; durata atacului de gută variază între 3-10 zile iar intensitatea manifestărilor clinice scade progresiv; atacul de gută prezintă o serie de factori declanșatori precum: stresul, consumul de alcool, anumite medicamente;
- Stadiul III: GUTA INTERCRITICĂ - cuprinde intervalul de timp cuprins între atacurile de gută, timp în care pacientul nu prezintă simptome;
- Stadiul IV: GUTA CRONICĂ TOFACEE - se caracterizează prin afectarea ireversibilă a articulației și apariția tofilor gutoși (noduli duri formați din cristale de acid uric în exces).
Cum se stabilește diagnosticul de gută?
Pentru stabilirea diagnosticului de gută este necesar un consult la medicul reumatolog, deoarece artrita gutoasă poate fi foarte ușor confundată cu un alt tip de artrite.
Examenul clinic începe cu anamneza, etapă extrem de importantă pentru conturarea întregului context al bolii (momentul de debut, simptomatologia de debut, boli asociate, stil de viață, dietă, antecedente heredo-colaterale); ulterior se efectuează examenul clinic local pentru a aprecia gradul de inflamație precum și cel de impotență funcțională.
Investigațiile de laborator sunt extrem de importante, deoarece permit evidențierea creșterii nivelului de acid uric din sânge.
Computer Tomografia sau Ecografia Doppler la nivelul articulației dureroase sunt investigații care pot furniza informații prețioase și pot stabili diagnosticul de certitudine al bolii.
Care este tratamentul gutei?
Tratamentul gutei are ca scop reducerea durerii și a inflamației din timpul atacului de gută, scăderea nivelul de acid uric din organism precum și prevenirea apariției unor noi episoade dureroase.
În atacul de gută pacientul poate fi tratat cu:
- Antiinflamatoare nesteroidiene: reduc durerea, tumefacția și inflamația locală; cele mai utilizate preparate sunt Ibuprofenul, Naproxenul sau Indometacinul;
- Colchicina: are efect antiinflamator și antialgic specific atacului de gută;
- Corticosteroizi: se recomandă în formele severe de boală.
Pentru a preveni apariția recidivelor, pacientul poate administra:
- Allopurinol: are capacitatea de a scădea nivelul de acid uric produs de organism;
- Colchicina: se recomandă pentru a preveni recidiva în prima lună de la atacul inițial de gută.
Pentru pacienții care prezintă hiperuricemie asimptomatică nu se recomandă administrarea unui tratament medicamentos specific, însă monitorizarea atentă este indicată deoarece atacul de gută poate apărea în orice moment. Dieta unui pacient cu un nivel crescut al acidului uric în sânge joacă un rol extrem de important în evoluția acestei afecțiuni deoarece alimentația poate influența semnificativ cursul bolii.
În caz de gută, se recomandă evitarea următoarelor alimente: rinichi, ficat, creier, pește gras, sardine, hering, calcan, somon, icre, mezeluri, carne la conservă, untură, crustacee, fructe de mare, gălbenușul de ou, produse lactate grase, smântâna, frișca, tomatele, castraveții, sfecla roșie, fasolea albă, spanacul, sparanghelul, țelina, dulciurile concentrate, pâinea albă, ciocolata.
Cazurile severe de gută în care distrucția articulară este masivă, durerile sunt foarte intense, apar rupturi tendinoase sau tofii gutoși scad considerabil calitatea vieții, pot beneficia de intervenții chirurgicale care au ca scop restabilirea, pe cât posibil, a funcționalității articulare.
Cum poate fi prevenită apariția gutei?
Din fericire, guta este o afecțiune care poate fi prevenită prin implementarea unor măsuri simple, precum:
- Adoptarea unei diete echilibrate, cu reducerea consumului de alimente bogate în purine precum carnea roșie, carnea de porc, fructele de mare, crustaceele și un consum crescut de fructe și legume proaspete;
- Hidratare corespunzătoare: minim 2.5l apă/zi;
- Reducerea consumului de alcool;
- Evitarea sedentarismului;
- Menținerea unei greutăți corporale în limite normale;
- Activitate fizică regulată, în limita toleranței.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4755-gout
https://www.niams.nih.gov/health-topics/gout
https://www.nhs.uk/conditions/gout/