Orhidectomia inghinală - standardul de aur pentru excizia testiculului afectat

Despre orhidectomie, excizia testiculului

Orhidectomia inghinală reprezintă o procedură chirurgicală frecvent utilizată în tratamentul tumorilor testiculare, fiind considerată standardul de aur pentru excizia testiculului afectat.

Această intervenție presupune îndepărtarea testiculului printr-o incizie inghinală, evitând manipularea scrotului pentru a preveni diseminarea tumorală.

Tumorile testiculare reprezintă una dintre cele mai frecvente forme de cancer la bărbații tineri, cu o incidență maximă între 15 și 35 de ani. Datorită agresivității potențiale a acestor tumori, intervenția chirurgicală promptă este esențială pentru stadializare și tratament. Orhidectomia inghinală este procedura chirurgicală preferată pentru diagnosticarea și tratamentul inițial al tumorilor testiculare, permițând excizia completă a testiculului afectat și reducerea riscului de diseminare limfatică sau hematogenă.

Care sunt indicații pentru orhidectomia inghinală?

Indicațiile principale pentru efectuarea unei orhidectomii inghinale includ:

• Suspiciune clinică și ecografică de tumoră testiculară
• Prezența unei mase testiculare necaracteristice
• Traumatisme testiculare severe cu afectare ireversibilă
• Orhită cronică refractară la tratament
• Torsiune testiculară neviabilă
• Tumori metastatice cu origine testiculară primară

În contextul oncologic, orhidectomia nu este doar o intervenție terapeutică, ci și una diagnostică, permițând analiza histopatologică a leziunii și stabilirea tipului tumoral (seminom, non-seminom etc.) .

Anatomia canalului inghinal

Înțelegerea anatomiei canalului inghinal și a structurilor cordonului spermatic este esențială pentru realizarea corectă a procedurii.

Cordonul spermatic conține artera testiculară, plexul pampiniform, vasul deferent, vasele limfatice și nervii aferenți, toate acestea fiind ligaturate și secționate în cursul orhidectomiei.

Cum se realizează pregătirea preoperatorie?

Evaluarea preoperatorie include:

• Examinare clinică bilaterală a testiculelor
• Ecografie scrotală cu caracterizare Doppler a masei
• Determinarea markerilor tumorali: alfa-fetoproteina (AFP), beta-hCG, LDH
• Imagistică toraco-abdomino-pelvină pentru stadializare
• Spermogramă și crioconservarea spermei, în special la pacienții tineri

Pacientul este informat despre implicațiile endocrinologice și psihologice ale orhidectomiei și se obține consimțământul informat.

Cum se desfășoară operația

Anestezia

Intervenția se efectuează, de regulă, sub anestezie generală. Anestezia spinală este o alternativă în cazuri selectate.

Poziționarea pacientului

Pacientul este poziționat în decubit dorsal, cu membrele inferioare ușor depărtate. Zona inghinală și scrotală este dezinfectată riguros.

Incizia

Se practică o incizie inghinală oblică, de aproximativ 6-8 cm, deasupra canalului inghinal. Se secționează pielea, țesutul subcutanat și aponevroza mușchiului oblic extern.

Identificarea cordonului spermatic

Se izolează cordonul spermatic în apropierea inelului inghinal intern. Acesta este mobilizat cu grijă, evitând manipularea excesivă a testiculului.

 Ligatura cordonului spermatic

Cordonul este ligaturat dublu și secționat. În cazurile oncologice, se realizează ligatura cât mai proximală pentru a evita diseminarea limfatică.

Extragerea testiculului

Testiculul este extras în bloc cu tunica vaginalis. Este esențial ca scrotul să nu fie deschis, pentru a preveni contaminarea câmpului chirurgical.

Închiderea plăgii

Se face hemostază riguroasă, apoi se închid planurile anatomice în mod stratificat.

Considerații postoperatorii

Perioada postoperatorie este, în general, lipsită de complicații majore, dar trebuie avută în vedere monitorizarea atentă pentru:

• Hematom sau sângerare locală
• Infecție de plagă
• Leziuni nervoase (ilioinghinal sau genitofemural)
• Modificări psihologice post-orhidectomie

Pacienții pot fi externați în aceeași zi sau după 24 de ore, în funcție de evoluție.

Rezultate histopatologice și stadializare

Analiza histopatologică stabilește tipul de tumoare testiculară, gradul de invazivitate și prezența invaziei vasculare sau limfatice. Aceste date sunt esențiale pentru clasificarea TNM și stabilirea tratamentului adjuvant.

Monitorizarea postoperatorie

Monitorizarea include:

• Dozarea markerilor tumorali la 7-10 zile postoperator
• Examinare imagistică periodică (CT, RMN)
• Urmărirea funcției endocrine (testosteron) și evaluarea fertilității

Pacienții cu tumori testiculare sunt urmăriți conform protocoalelor oncologice, cu reevaluări la 3, 6 și 12 luni, apoi anual.

Discuții și concluzii

• Orice masă testiculară solidă trebuie considerată malignă până la proba contrarie.
• Consultul urologic precoce este esențial pentru diagnostic și tratament rapid.
• În cazul cancerului testicular, rata de supraviețuire este foarte mare dacă intervenția și tratamentul sunt efectuate la timp.
• În cazul stabilirii unei indicații chirurgicale, pacientul trebuie îndrumat către un medic chirurg cu experiență în patologia specifică, pentru evaluare detaliată, stabilirea conduitei terapeutice și planificarea intervenției în condiții de siguranță.

Bibliografie

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK80262/

https://www.researchgate.net/publication/348004920_Radical_inguinal_orchidectomy_the_gold_standard_for_initial_management_of_testicular_cancer

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26297604/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30293923/

https://scispace.com/pdf/advances-in-diagnosis-and-treatment-of-testicular-cancer-2gnb4dz0.pdf