menu
Logo

Stenoza hipertrofică de pilor: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Pediatrie | July 23, 2025 | 0 min de citit
Stenoza hipertrofică de pilor: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Stenoza hipertrofică de pilor (SHP) este o afecțiune relativ rară care afectează bebelușii, caracterizată prin îngustarea deschiderii dintre stomac și intestinul subțire (duoden). Această îngustare este cauzată de îngroșarea mușchiului piloric, ce acționează ca o valvă la momentul trecerii alimentelor din stomac în intestin. 

Părinții trebuie să știe că această condiție medicală este de obicei diagnosticată și tratată cu succes. În acest articol, vom explora cauzele, simptomele și opțiunile de tratament disponibile pentru stenoza hipertrofica de pilor (SPH), alături de alte informații importante pentru sănătatea unui bebeluș de doar câteva săptămâni. 

Care sunt cauzele stenozei hipertrofice de pilor?

Cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol important în debutul acestei probleme de sănătate:

  • istoricul familial;
  • sexul bebelușului;
  • vârsta mamei;
  • fumatul în timpul sarcinii;
  • administrarea timpurie de antibiotice. 

Care sunt simptomele stenozei hipertrofice de pilor?

Simptomele stenozei hipertrofice de pilor se manifestă de obicei între vârsta de 2 și 8 săptămâni, dar pot apărea și mai târziu. Cel mai caracteristic simptom este vărsătura cu jet puternic, ce apare de obicei după fiecare hrănire. Alte simptome:

  • senzația de foame constantă: bebelușul vrea să fie hrănit frecvent, chiar și după ce a vomitat;
  • pierderea în greutate sau lipsa creșterii în greutate: din cauza pierderii de alimente prin vărsături;
  • deshidratarea: semnele pot include scăderea numărului de scutece ude și lipsa lacrimilor atunci când bebelușul plânge;
  • contracțiile vizibile ale stomacului: înainte de vărsătură, se pot observa cu ochiul liber, pe măsură ce stomacul încearcă să împingă alimentele prin pilorul îngustat;
  • mișcări intestinale mai rare și scaune de dimensiuni mai mici: din cauza cantității reduse de alimente care ajung în intestin;
  • irascibilitate: bebelușul poate fi agitat sau poate plânge mai mult, din cauza senzației de foame persistente și a disconfortului. 

Cum se diagnostichează stenoza hipertrofică de pilor?

Diagnosticarea se poate baza pe examinarea fizică a bebelușului, evaluarea istoricului său medical și investigații imagistice. Un diagnostic precoce este esențial pentru a iniția tratamentul cât mai curând posibil și a preveni complicații precum deshidratarea, malnutriția, esofagita și chiar sângerările esofagului (din cauza vărsăturilor frecvente). 

Evaluarea istoricului medical și examinarea fizică

Medicul pediatru va colecta date despre istoricul simptomelor bebelușului, inclusiv vârsta la care au început vărsăturile, frecvența și caracteristicile acestora, cantitatea de hrană ingerată și eliminată sau orice altă modificare în greutate / în numărul de scutece ude.

În timpul examinării fizice, medicul va palpa abdomenul bebelușului. La unii bebeluși cu SHP, se poate simți o masă mică și tare, localizată în partea superioară dreaptă a abdomenului. Această masă indică îngroșarea pilorului. Este posibil ca această masă să fie mai ușor de palpat imediat după ce bebelușul a vomitat și stomacul este gol.

Ecografia abdominală

Ecografia este de obicei primul test de imagistică medicală utilizată pentru a confirma diagnosticul de SHP. Este o procedură non-invazivă și sigură, care utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale organelor interne. Ecografia poate evidenția îngroșarea mușchiului piloric și canalul piloric alungit / îngustat.

Radiografia abdominală (necesară în cazuri rare)

Radiografia simplă a abdomenului nu este de obicei suficientă pentru a diagnostica SHP, dar poate fi utilă pentru a exclude alte cauze ale vărsăturilor. În cazurile de stenoză hiperatrofică de pilor, radiografia poate arăta un stomac cu puțin sau deloc aer în intestinul subțire.

Testul cu bariu (necesar în cazuri rare)

În cazuri atipice sau când diagnosticul nu este clar după ecografie, se poate efectua un test cu bariu. Acesta implică administrarea unei cantități mici de bariu (o substanță radioopacă) pe cale orală bebelușului. Apoi, se fac radiografii seriate pentru a urmări pasajul bariului prin stomac și intestin.

În cazul în care specialiștii în gastroenterologie pediatrică suspectează un caz de stenoză hiperatrofică de pilor, testul cu bariu poate arăta un stomac destins, un canal piloric îngustat, precum și o trecere întârziată sau absentă a bariului în duoden.

Stabilirea unui diagnostic diferențial 

Este important ca medicul să excludă alte probleme medicale ce pot cauza vărsături la sugari, cum ar fi:

  • refluxul gastroesofagian;
  • intoleranța sau alergia la proteinele din laptele de administrat;
  • obstrucția intestinală;
  • infecțiile gastrointestinale. 

Stenoza hiperatrofică de pilor: opțiuni de tratament

Principala linie de tratament este cea chirurgicală, iar metoda utilizată cel mai frecvent este piloromiotomia (operația lui Ramstedt).

Stabilizarea pacientului

  • înainte de începerea acestei intervenții chirurgicale, bebelușul trebuie să fie bine hidratat și echilibrat metabolic;
  • se administrează fluide intravenoase pentru corectarea dezechilibrelor electrolitice (hipocloremie, hipokalemie, alcaloză metabolică).

Intervenția chirurgicală propriu-zisă

  • piloromiotomia constă în secționarea stratului muscular hipertrofiat al pilorului, fără a afecta mucoasa internă;
  • se poate efectua prin chirurgie deschisă (incizie clasică) sau laparoscopică (metodă minim invazivă, cu recuperare mai rapidă).

Recuperarea postoperatorie

  • hrănirea orală este reluată treptat în primele 12-24 de ore după intervenție;
  • copilul este monitorizat pentru eventuale complicații, deși acestea sunt foarte rare.

Stenoza hipertrofică de pilor este o afecțiune care se poate trata cu o rată de succes extrem de ridicată tratabilă. Recunoașterea timpurie a semnelor caracteristice și solicitarea promptă a asistenței medicale sunt esențiale pentru un diagnostic rapid, de obicei, confirmat prin ecografie abdominală.

Intervenția chirurgicală pentru abordarea acestei probleme de sănătate este piloromiotomia, operație ce permite reluarea normală a fluxului alimentar. Majoritatea bebelușilor diagnosticați cu stenoză hiperatrofică de pilor se recuperează rapid, fără probleme digestive pe termen lung.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul medicului specialist. Dacă observi simptome sugestive la bebelușul tău, nu ezita să soliciți suportul medical din partea medicului pediatru, deoarece intervenția medicală adecvată asigură o vindecare completă și un viitor fericit pentru cel mic!

BIBLIOGRAFIE:

https://www.healthline.com/health/pyloric-stenosis

https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/hypertrophic-pylorus-stenosis

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4524-pyloric-stenosis-hps

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pyloric-stenosis/symptoms-causes/syc-20351416

Înscrie-te la newsletter.

Află primul despre reducerile și ofertele speciale.

Am citit și sunt de acord cu cu Termenii și Condițiile și Politica de confidențialitate Memorial România.

Am citit și sunt de acord cu utilizarea datelor în scopuri de marketing (email,sms, etc.) conform Politicii GDPR.

Cele mai citite
Cele mai recente

Loading...