Fractura de humerus: tipuri, cauze, simptome și opțiuni de tratament

Fractura de humerus reprezintă o leziune a osului humerus, un os lung situat în braț, care se întinde de la umăr până la cot. Aceste fracturi pot varia în funcție de gravitate, de localizarea leziunii și de impactul asupra funcționalității brațului. Fractura de humerus este o problemă comună întâlnită în diverse accidente, fiind mai frecventă în rândul vârstnicilor sau al celor care practică sporturi de contact. Deși acest tip de fractură poate fi extrem de dureros și poate limita sever mobilitatea brațului, există numeroase opțiuni de tratament pentru a restabili funcția acestuia. 

Scopul acestui articol este de a oferi o înțelegere cuprinzătoare asupra fracturii de humerus, explorând tipurile de fracturi, cauzele, simptomele și opțiunile de tratament disponibile. Vom analiza și riscurile asociate cu aceste leziuni și cum poate fi gestionată recuperarea pacientului. În plus, vom explora și măsurile de prevenire a fracturilor de humerus, pentru a reduce riscul de apariție a acestora.

Anatomia humerusului

Humerusul este osul lung care formează partea superioară a brațului. Acesta se articulează cu scapula la nivelul umărului și cu radiusul și ulna la nivelul cotului. Partea superioară a humerusului, numită humerusul proximal, se află aproape de umăr, în timp ce partea inferioară se apropie de cot. Humerusul este un os esențial în mișcările brațului, oferind suport pentru mușchii care permit flexia, extensia și rotația acestuia.

Structura humerusului este compusă dintr-un cortex extern dur și o măduvă internă spongioasă. Această configurație face ca humerusul să fie destul de rezistent la forțele care acționează asupra brațului în timpul activităților zilnice. Cu toate acestea, un impact puternic sau o presiune excesivă poate duce la fracturi. Partea de sus a humerusului conține și capul humeral, care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei, formând articulația umărului, iar acest lucru face ca fracturile în această zonă să fie deosebit de dureroase și incapacitante.

Fracturile de humerus pot afecta una dintre cele trei părți ale osului: proximal (în apropierea umărului), diafizar (partea mijlocie) sau distal (în apropierea cotului). Fiecare tip de fractură necesită abordări diferite în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentul.

Tipuri de fracturi de humerus

Fractura de humerus poate fi clasificată în mai multe tipuri, în funcție de localizarea leziunii și de severitatea acesteia. Cele mai frecvente tipuri sunt fractura proximală, diafizară și distală.

• Fractura de humerus proximal: acesta este cel mai frecvent tip de fractură întâlnită la persoanele vârstnice, datorită osteoporozei. Se produce în partea superioară a osului, acolo unde capul humeral se articulează cu scapula. Fractura de humerus proximal poate fi de mai multe tipuri: simplă, cominutivă sau cu deplasare. Aceasta afectează adesea articulația umărului și poate duce la pierderea mobilității brațului.

• Fractura diafizară: se produce în partea de mijloc a humerusului și poate fi cauzată de traume directe, cum ar fi căderi sau accidente de trafic. Aceste fracturi pot varia de la cele ușor de gestionat (fără deplasare) până la cele grave, care necesită intervenție chirurgicală pentru a stabiliza osul. Fracturile diafizare sunt adesea însoțite de dureri intense și pot afecta mobilitatea brațului pe termen lung.

• Fractura distală: aceasta afectează partea inferioară a humerusului, aproape de cot. Fracturile din această zonă sunt adesea mai complexe și pot implica articulația cotului, ceea ce poate duce la probleme de funcționare pe termen lung. Acestea pot fi cauzate de traume directe sau de accidente. În funcție de severitatea fracturii, tratamentele pot include imobilizare sau intervenție chirurgicală.

Fracturile cominutive sunt cele mai severe, în care osul se fracturează în mai multe fragmente. Acestea sunt mai dificil de tratat și, de obicei, necesită intervenții chirurgicale pentru a reface stabilitatea osului.

Cauze și factori de risc

Fracturile de humerus pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv traumatisme directe sau indirecte asupra brațului.

• Traume și accidente: cele mai frecvente cauze ale fracturii de humerus sunt accidentele, cum ar fi căderile, accidentele rutiere sau sporturile de contact. În cazul vârstnicilor, aceste accidente sunt mai frecvente din cauza scăderii densității osoase, care face ca osul să fie mai fragil. De asemenea, în timpul sporturilor, precum fotbalul sau hocheiul, riscul de fractură a humerusului este considerabil mai mare din cauza impacturilor directe.

• Osteoporoza și vârsta: osteoporoza este o afecțiune în care oasele sunt fragilizate din cauza pierderii masei osoase. Aceasta este o cauză importantă a fracturilor la vârstnici, iar humerusul este adesea unul dintre oasele afectate. Persoanele în vârstă, în special femeile după menopauză, au un risc mai mare de a suferi fracturi de humerus din cauza scăderii densității osoase.

• Alte boli și patologii: unele afecțiuni, cum ar fi diabetul sau artrita, pot influența procesul de vindecare a fracturilor și pot face oasele mai susceptibile la rupere. Medicamentele care afectează densitatea osoasă, cum ar fi corticosteroizii, pot de asemenea să crească riscul de fractură.

Simptomele fracturii de humerus

Simptomele fracturii de humerus pot varia în funcție de gravitatea și localizarea fracturii. De obicei, acestea includ durere intensă și incapacitatea de a mișca brațul.

• Durerea: fractura de humerus este adesea însoțită de durere severă, localizată în zona afectată. Aceasta poate deveni mai intensă în momentul încercării de a mișca brațul sau la apăsarea zonei. Durerea poate fi acută și persistentă în cazurile de fracturi severe.

• Umflături și vânătăi: imediat după fractură, zona afectată poate prezenta umflături vizibile și vânătăi, ca urmare a ruperii vaselor de sânge din jurul osului. Aceste semne indică un traumatism semnificativ.

• Deformarea brațului: în cazul unei fracturi grave, cum ar fi o fractură cominutivă sau una cu deplasare, brațul poate avea o deformare vizibilă. Acest lucru este un semn că fragmentele osoase s-au deplasat din poziția lor normală și poate fi un indiciu clar că este necesar un tratament urgent.

• Limitarea mișcării: persoanele cu fractură de humerus întâmpină dificultăți semnificative în mișcarea brațului afectat. Acest lucru poate include imposibilitatea de a ridica brațul sau de a-l mișca într-o gamă largă de mișcări.

Diagnosticarea fracturii de humerus

Diagnosticul unei fracturi de humerus este realizat printr-o combinație de evaluare clinică și investigații imagistice.

• Examinarea clinică: medicul va efectua un examen fizic pentru a evalua durerea, umflăturile, vânătăile și mobilitatea brațului. De asemenea, va verifica dacă există semne de deformare osoasă, ceea ce poate indica o fractură severă.

• Investigații imagistice: radiografiile sunt esențiale pentru confirmarea diagnosticului și pentru a evalua tipul și gravitatea fracturii. În unele cazuri, pentru a obține o imagine mai detaliată a fracturii și a structurilor din jurul acesteia, se pot utiliza și alte metode imagistice, precum tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).

• Evaluarea funcționalității: testele de mobilitate sunt esențiale pentru a determina cât de mult poate mișca pacientul brațul afectat. Aceasta va ajuta la stabilirea planului de tratament și va indica dacă este necesar un tratament chirurgical.

Opțiuni de tratament

Tratamentul pentru fractura de humerus depinde de tipul și gravitatea fracturii. Opțiunile includ tratamente conservatoare și intervenții chirurgicale.

• Tratament conservator: fracturile ușoare sau cele fără deplasare pot fi tratate prin imobilizare cu ajutorul unui ghips sau al unui aparat ortopedic. De asemenea, se pot administra analgezice și antiinflamatoare pentru a reduce durerea și inflamația. Recuperarea după fracturi ușoare implică, de obicei, repaus și terapie fizică pentru restabilirea mobilității.

• Tratament chirurgical: fracturile cu deplasare sau cele cominutive pot necesita intervenție chirurgicală pentru a realinia fragmentele osoase. Aceasta poate implica utilizarea de plăci, șuruburi sau tije pentru a stabiliza osul. În cazuri extreme, poate fi necesar un transplant de os sau o proteză a umărului, în special în cazul în care articulația este sever deteriorată.

• Recuperare și fizioterapie: după tratament, fizioterapia este esențială pentru a restabili mobilitatea brațului și pentru a preveni rigiditatea. Programul de recuperare va include exerciții pentru a întări mușchii și a îmbunătăți mișcarea articulației afectate.

Complicațiile posibile

Ca orice leziune majoră, fractura de humerus poate duce la complicații care afectează recuperarea și funcționalitatea brațului.

• Infecții: dacă fractura necesită intervenție chirurgicală, există riscul infecțiilor, mai ales dacă au fost utilizate plăci, șuruburi sau alte implanturi. Infecțiile pot întârzia vindecarea și pot necesita tratamente suplimentare.

• Leziuni nervoase: în cazurile de fracturi severe, există riscul ca nervii din zona brațului sau umărului să fie afectați. Acest lucru poate duce la pierderea sensibilității sau a mobilității brațului.

• Împiedicarea vindecării: unele fracturi de humerus pot să nu vindece corect, ceea ce poate duce la deformarea osului sau la incapacitatea de a restabili complet mobilitatea brațului. Aceste cazuri necesită, adesea, intervenții chirurgicale suplimentare.

Prognosticul și recuperarea

Prognosticul pentru o fractură de humerus depinde de tipul fracturii și de tratamentul primit. De obicei, fracturile de humerus se vindecă în 6-12 săptămâni, însă recuperarea completă poate dura mai mult.

• Factori care influențează recuperarea: vârsta pacientului, starea generală de sănătate și gravitatea fracturii sunt factori cheie în procesul de recuperare. Persoanele vârstnice sau cele cu afecțiuni precum osteoporoza au un risc mai mare de a avea o recuperare mai lentă.

• Importanța fizioterapiei: recuperarea completă a mobilității brațului depinde de succesul fizioterapiei post-fractură. Aceasta ajută la întărirea mușchilor și la restabilirea mobilității normale a articulației umărului. 

• Prognosticul pe termen lung: în cele mai multe cazuri, cu tratament adecvat, pacientul poate reveni la activitățile zilnice. Totuși, unele fracturi severe pot lăsa sechele permanente, cum ar fi limitarea mișcărilor umărului sau a brațului.

Prevenirea fracturilor de humerus

Prevenirea fracturilor de humerus este importantă, mai ales pentru persoanele cu risc crescut.

• Întărirea oaselor: un stil de viață activ, cu exerciții fizice regulate, poate ajuta la întărirea oaselor și prevenirea fracturilor. Exercițiile aerobice, cum ar fi mersul pe jos sau alergatul, sunt benefice pentru densitatea osoasă.

• Dieta sănătoasă: o dietă bogată în calciu și vitamina D ajută la menținerea sănătății oaselor. Acestea pot fi obținute din alimente precum lactatele, peștele gras, și suplimentele de vitamina D.

• Protecția în sport: în cazul sporturilor de contact sau a activităților cu risc crescut de accidentare, utilizarea echipamentului de protecție adecvat, cum ar fi căștile sau protezele de braț, poate preveni leziunile grave.

Fractura de humerus este o leziune frecventă, dar tratabilă, care poate afecta mobilitatea brațului și calitatea vieții pacientului. Cu tratamentul adecvat și reabilitarea corespunzătoare, majoritatea pacienților se pot recupera complet și pot reveni la activitățile zilnice. Este important ca persoanele care suferă o fractură de humerus să consulte un specialist pentru a obține un diagnostic corect și un plan de tratament individualizat.

Surse: 

1. Bounds, Emily J., and Stephanie J. Kok. “Humeral Shaft Fractures.” PubMed, StatPearls Publishing, 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448074/, accesat la 26.05.2025;
2. Cleveland clinic. “Humerus Fracture: Types, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 5 June 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22990-humerus-fracture, accesat la 26.05.2025;
3. “Humerus Fracture (Upper Arm Fracture).” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/humerus-fracture-upper-arm-fracture, accesat la 26.05.2025;
4. Roland, James. “Humerus Fracture: Types, Causes, Treatment, and Healing Time.” Healthline, 23 May 2018, www.healthline.com/health/humerus-fracture, accesat la 26.05.2025.