Prolaps uterin: cauze, simptome, diagnosticare și opțiuni de tratament

Prolapsul uterin este o afecțiune medicală caracterizată printr-o deplasare a uterului de la nivelul poziției sa normale, din cauze diferite pe care le vom analiza în cuprinsul acestui articol. În condiții normale, acest organ sexual feminin este susținut ferm pe poziția sa de o rețea complexă de mușchi, ligamente și țesuturi.

Severitatea prolapsului uterin variază considerabil. În funcție de acest aspect, pacientele pot acuza manifestări diverse, ce pot include disconfortul sau durerile localizate la nivelul regiunii pelvine. Pe baza observațiilor medicale efectuate, specialistul ginecolog este cel care stabilește diagnosticul de prolaps uterin și tratamentul specific. 

Care sunt cauzele prolapsului uterin?

Prolapsul uterin poate avea cauze multiple și variate:

• vârsta - menopauza și îmbătrânirea pot contribui semnificativ la apariția prolapsului uterin, deoarece ambele procese pot duce la slăbirea țesuturilor și musculaturii pelvine; reducerea nivelului de estrogen după menopauză poate, de asemenea, să contribuie la afectarea funcțiilor de bază ale mușchilor respectivi;
• sarcina și nașterea - durerea și presiunea asupra zonei pelvine din timpul sarcinii și nașterii naturale pot duce la slăbirea mușchilor pelvieni; pacientele care aleg să nască natural prezintă un risc mai mare de a dezvolta prolaps uterin, comparativ cu cele care nasc prin cezariană;
• obezitatea - greutatea corporală excesivă poate cauza presiune suplimentară asupra pelvisului, crescând astfel riscul de prolaps uterin;
• efortul fizic intens și constant - ridicarea greutăților mari pe o perioadă îndelungată de timp sau constipația cronică, ce implică efort crescut la defecație, pot contribui, de asemenea, la apariția aceste probleme medicale.

Care sunt simptomele prolapsului uterin?

Prolapsul uterin este o afecțiune medicală care poate provoca o serie de simptome, de la un disconfort ușor până la probleme severe care afectează calitatea vieții. Pot varia în funcție de severitatea acestei patologii, dar de regulă includ: 

• presiune sau disconfort la nivelul pelvisului;
• senzația că "ceva" coboară la nivelul vaginului;
• probleme legate de incontinența urinară;
• durere sau disconfort la nivelul spatelui inferior etc.

Un aspect crucial este diferențierea simptomelor prolapsului uterin de cele ale altor afecțiuni. De exemplu, incontinența urinară poate fi un simptom al prolapsului uterin, dar poate fi, de asemenea, o manifestare a altor afecțiuni, precum diabetul sau infecția de tract urinar.

De asemenea, unele paciente pot avea prolaps uterin fără a prezenta simptome, în timp ce altele se pot confrunta cu manifestări severe. În general, simptomele se pot agrava la sfârșitul zilei și pot fi ameliorate prin odihnă în poziție culcată. Efectul simptomelor prolapsului uterin asupra calității vieții poate fi semnificativ:

• probleme în realizarea diferitelor activități zilnice;
• întreruperea programului de antrenamente fizice; 
• afectarea relațiilor sociale sau intime etc. 

Cum se pune diagnosticul de prolaps uterin?

Diagnosticarea prolapsului uterin este un proces complex, bazat pe un control ginecologic detaliat și alte teste de specialitate recomandate de specialist: 

• examinarea fizică a zonei pelvine - în timpul acestei examinări, medicul va căuta semne de prolaps uterin, cum ar fi proeminențele localizate în vagin sau în afara sa;
• evaluarea simptomelor pacientei - această etapă include nu doar observarea simptomelor fizice, ci și discutarea cu pacienta despre orice tip de disconfort / durere în regiunea pelvină sau despre orice problemă legată de incontinența urinară / fecală;
• examinarea istoricului medical al pacientei - oferă indicii importante despre posibilele cauze ale prolapsului uterin; de exemplu, pacientele care au avut mai multe sarcini sau nașteri vaginale sunt mai predispuse la dezvoltarea prolapsului uterin; în plus, pacientele care au suferit de alte afecțiuni medicale care ar putea slăbi musculatura pelvină, cum ar fi obezitatea sau bolile cronice, pot fi, de asemenea, expuse acestui risc;
• realizarea testelor de laborator - în unele cazuri, acestea sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului; pot include analize de sânge sau de urină, care pot ajuta la identificarea oricărei probleme de sănătate subiacente, posibil determinantă pentru debutul / severitatea cazului de prolaps uterin;
• efectuarea unei ecografii sau a unui RMN - teste de imagistică necesare pentru a vizualiza în detaliu structura uterului și a altor organe pelvine.

Ce implică tratamentul pentru prolaps uterin?

Tratamentul prolapsului uterin se bazează pe o listă de opțiuni, ce vizează atât schimbări la nivelul stilului de viață, cât și intervenții chirurgicale:

• modificări ale stilului de viață - de cele mai multe ori, reprezintă prima linie de tratament pentru abordarea manifestărilor acestei patologii: 
  • pierderea în greutate, deoarece obezitatea poate contribui la presiunea exercitată asupra pelvisului;
  • evitarea efortului fizic intens sau a ridicării de obiecte grele;
  • renunțarea la fumat, deoarece tusea cronică poate exercita presiune suplimentară asupra pelvisului;
  • efectuarea de exerciții Kegel, ce contribuie la întărirea musculaturii pelvine.
• tratament medicamentos - poate fi o opțiune în cazurile în care simptomele prolapsului uterin sunt severe; tratamentul cu estrogeni topici este adesea recomanat, pentru a preveni complicațiile cauzate de distrofia vaginală; 
• intervenția chirurgicală - în situațiile în care alte metode de tratament nu sunt eficiente sau dacă prolapsul uterin este sever; există mai multe opțiuni, inclusiv histerectomia (îndepărtarea uterului) sau repararea chirurgicală a țesuturilor și ligamentelor care susțin uterul; alegerea procedurii chirurgicale este influențată de starea de sănătate generală a pacientei, severitatea cazului și dorința de a păstra sau nu uterul.

Ar putea fi prevenit prolapsul uterin? 

Prevenirea prolapsului uterin implică o serie de măsuri pe care le putem lua în considerare pentru a menține sănătatea pelvină și a reduce riscul acestui tip de afecțiune:

• exercițiile Kegel - aceste exerciții simple pot fi efectuate oricând și oriunde, iar scopul acestora este de a întări mușchii pelvieni; se reduc astfel riscurile de coborâre a uterului și incontinență urinară;
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase - kilogramele în plus reprezintă un factor de risc major pentru prolapsul uterin; prin urmare, o dietă echilibrată și un program regulat de exerciții fizice pot ajuta la prevenirea acestei probleme ginecologice;
• evitarea ridicării greutăților mari - această activitate poate cauza o presiune mare asupra mușchilor și ligamentelor din regiunea pelvină, afectându-le astfel fermitatea; 
• tratarea tusei cronice - este esențial să se trateze orice afecțiune care cauzează tuse cronică, precum astmul sau bronșita;
• tratarea constipației cronice - această problemă medicală poate fi abordată prin modificări ale dietei, o hidratare adecvată și, dacă este necesar, medicamente.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sfatul avizat al medicului specialist. Dacă acuzi manifestări posibil asociate unui caz de prolaps uterin sau vrei să afli mai multe despre cum poți preveni sau trata această afecțiune, programează-te pentru un consult ginecologic la Spitalul Memorial România!

BIBLIOGRAFIE:

https://www.healthline.com/health/uterine-prolapse

https://medlineplus.gov/ency/article/001508.htm

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/uterine-prolapse

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16030-uterine-prolapse

https://www.webmd.com/women/prolapsed-uterus