Prolapsul rectal: ce este, cauze, simptome și opțiuni de tratament

Prolapsul rectal reprezintă exteriorizarea vizibilă a rectului, ultima porțiune a intestinului gros. Ieșirea poate fi parțială (implicând doar mucoasa rectală) sau completă, afectând întregul perete rectal. Această problemă de sănătate poate provoca disconfort semnificativ, durere și dificultăți în controlul mișcărilor intestinale.

Prolapsul rectal poate afecta pacienți de toate vârstele, însă este mai frecvent la adulții în vârstă și la persoanele cu anumite afecțiuni medicale. Factorii de risc includ constipația cronică, efortul excesiv în timpul defecării, slăbirea mușchilor pelvieni și anumite afecțiuni neurologice. Descoperă informațiile de bază despre prolapsul rectal! 

Ce factori pot determina această problemă medicală?

Prolapsul rectal poate avea diverse cauze, iar în multe cazuri, reprezintă rezultatul unei combinații de factori:

• slăbirea mușchilor pelvieni:
  • mușchii și ligamentele care susțin rectul își pot pierde din fermitate, odată cu înaintarea în vârstă;
  • nașterea: efortul depus în timpul nașterii poate slăbi mușchii pelvieni, în special, ca urmare a unor nașteri multiple sau dificile;
  • anumite intervenții chirurgicale pot afecta și slăbi mușchii pelvieni;
• creșterea presiunii intraabdominale:
  • constipația cronică: efortul excesiv, depus în timpul defecării, poate exercita presiune asupra rectului;
  • tusea cronică: poate crește presiunea asupra musculaturii abdominale și rectale;
  • efortul fizic intens: ridicarea de greutăți mari sau alte activități solicitante care solicită abdomenul;
• alte cauze:
  • afecțiuni neurologice: leziuni ale măduvei spinării sau alte afecțiuni neurologice pot afecta controlul mușchilor pelvieni;
  • anumite boli genetice: sindromul Ehlers-Danlos sau sindromul Marfan pot cauza slăbirea țesuturilor conjunctive, inclusiv a celor care susțin rectul;
  • infecții parazitare;
  • fibroză chistică.

 Cum se manifestă un caz de prolaps rectal?

Prolapsul rectal se manifestă printr-o varietate de simptome, cu niveluri ale severității ce pot varia de la un caz la altul:

• exteriorizarea rectului: cel mai evident simptom; se poate observa cu ochiul liber o masă roșiatică ce iese din anus; poate apărea doar în timpul defecării sau poate fi prezentă în mod constant;
• disconfort și durere: pacienții cu prolaps rectal pot experimenta disconfort, durere sau senzație de presiune în zona rectală / anală;
• incontinență fecală: dificultăți în controlul mișcărilor intestinale, inclusiv scurgeri de mucus sau materii fecale;
• senzație de golire incompletă după defecare; poate persista senzația că rectul nu s-a golit complet;
• sângerare rectală: pot apărea sângerări ușoare, în special după efortul în timpul defecării;
• iritație și mâncărimi resimțite constant la nivelul zonei anale.

Prolapsul rectal: complicații

În cazuri severe sau netratate, prolapsul rectal poate duce la complicații precum:

• ulcerațiile și sângerările;
• blocarea rectului în afara anusului;
• infecțiile la nivelul mucoasei rectale;
• afectarea semnificativă a calității vieții.

Cum se stabilește diagnosticul de prolaps rectal?

Diagnosticarea corectă a unui caz de prolaps rectal are ca scop:

• confirmarea patologiei în cauză;
• determinarea severității prolapsului;
• excluderea altor cauze potențiale ale simptomelor;
• evaluarea funcției mușchilor perianali.

Pentru stabilirea diagnosticului de prolaps rectal, se recomandă:

• examinarea fizică:
  • inspecția vizuală: principala metodă de diagnosticare; specialistul va inspecta vizual zona anală și poate cere pacientului să se încordeze, ca și cum ar determina o mișcare intestinală specifică defecării; acest lucru ajută la determinarea severității cazului;
  • tușeul rectal digital: poate fi efectuat pentru a evalua tonusul muscular al sfincterului anal;
• teste suplimentare:
  • defecografie: test de imagistică medicală ce arată cum funcționează rectul în timpul unei mișcări intestinale; ajută la vizualizarea prolapsului și la evaluarea gradului de severitate a cazului; 
  • manometrie anală: test ce măsoară puterea și coordonarea mușchilor sfincterului anal;
  • colonoscopie: procedură ce implică introducerea unui tub flexibil cu o cameră în interiorul colonului, pentru a se examina mucoasa intestinului gros; este utilizată pentru a exclude alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

Cum se poate aborda medical prolapsul rectal?

Tratarea prolapsului rectal variază în funcție de severitatea cazului și starea generală de sănătate a pacientului. Opțiunile de tratament pot include:

Tratamentul conservator (non-chirurgical)

• modificări ale stilului de viață:
  • creșterea aportului de fibre și lichide pentru a preveni constipația;
  • evitarea efortului excesiv în timpul defecării;
  • exerciții Kegel pentru a întări mușchii pelvieni;
• medicamente:
  • laxative pentru a trata constipația;
  • emolienți fecali pentru a înmuia scaunul.

Tratamentul chirurgical pentru prolaps rectal

Specialiștii în chirurgie colorectală pot recomanda efectuarea unei operații specifice în cazuri severele sau dacă tratamentul conservator nu își dovedește eficacitatea. Există mai multe tipuri de intervenție chirurgicală ce pot fi analizate de echipa medicală, în funcție de vârsta pacientului, starea generală de sănătate și particularitățile cazului:

• rectopexia: procedură chirurgicală prin care se fixează rectul în poziția sa corectă;
• rezecția rectală: implică îndepărtarea unei porțiuni din lungimea totală a rectului;
• intervenții perineale: efectuate cu scopul de reface poziția rectului și a mușchilor de susținere ai acestuia. 

Poate fi prevenit prolapsul rectal? 

Lista de opțiuni pentru reducerea riscului de prolaps rectal include: 

• prevenirea constipației:
  • alimentația sănătoasă, bogată în alimente cu un conținut ridicat de fibre (fructe, legume, cereale integrale și leguminoase), ce facilitează tranzitul intestinal;
  • hidratarea adecvată: se recomandă un consum optim de apă pe parcursul zilei, pentru a menține scaunul moale și a preveni constipația;
  • exerciții fizice regulate: activitatea fizică stimulează tranzitul intestinal și întărește mușchii pelvieni; de asemenea, efectuarea exercițiilor Kegel ajută la întărirea mușchilor pelvieni;
• evitarea efortului excesiv din timpul defecării; în cazul unor posibile dificultăți, trebuie solicitat sfatul avizat al medicului;
• gestionarea tusei cronice: într-un astfel de caz, trebuie tratată cauza subiacentă, pentru a se reduce presiunea asupra abdomenului;
• evitarea ridicării greutăților mari: dacă acest efort este necesar, trebuie aplicate tehnici adecvate de siguranță și evitată suprasolicitarea fizică;
• alte măsuri: menținerea unei greutăți sănătoase; tratarea afecțiunilor medicale care pot contribui la prolapsul rectal (fibroza chistică sau anumite afecțiuni neurologice).

Prolapsul rectal este tratabil. Recunoașterea simptomelor, diagnosticarea corectă și un plan de tratament adecvat sunt esențiale pentru a restabili calitatea vieții pacienților. Fie că este vorba de modificări ale stilului de viață, terapie medicamentoasă sau intervenție chirurgicală, opțiunile de tratament sunt variate și adaptabile nevoilor individuale. 

Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al unui medic proctolog. Dacă observi manifestări specifice unui caz de prolaps rectal, este important să te programezi pentru o consultație de specialitate. Te așteptăm la Memorial România cu servicii medicale raportate la cele mai înalte standarde!

BIBLIOGRAFIE: 

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3140332/

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/rectal-prolapse

https://www.webmd.com/digestive-disorders/what-is-rectal-prolapse

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14615-rectal-prolapse