Epididimita (inflamația testiculelor): cauze, simptome și opțiuni de tratament

Epididimita este o problemă de sănătate caracterizată prin producerea unei inflamații la nivelul epididimului, un tub de dimensiuni reduse localizat în partea posterioară a testiculului. Poate fi diagnosticată la pacienți de toate vârstele și este cauzată de factori variați, precum contactarea anumitor bacterii sau unele traumatisme puternice. 

Diagnosticul de epididimită și schema de tratament sunt stabilite în funcție de observațiile medicului urolog din timpul consultației de specialitate, rezultatele investigațiilor de imagistică medicală sau de alte particularități ale cazului. Articolul își propune să prezinte informațiile de bază despre această problemă medicală. Iată ce trebuie să știi!

 Cauze și factori de risc pentru epididimită

Epididimita este o afecțiune caracterizată prin inflamația epididimului, un canal situat în spatele testiculului, cu rol în stocarea și transportul spermatozoizilor. Această problemă medicală de interes pentru un medic urolog este cauzată în majoritatea cazurilor de o infecție bacteriană.

Poate fi vorba fie despre o infecție cu transmitere sexuală (ex - posibil cauzată de Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorrhoeae), fie despre o infecție urinară. Bacteriile pot ajunge la nivelul epididimului tranzitând uretra, vezica urinară și prostata. În cazuri rare, epididimita poate fi cauzată de:

• traumatisme puternice produse la nivelul scrotului; 
• refluxul de urină în epididim ce poate provoca iritații și inflamație;
• administrarea anumitor medicamente (ex - utilizate pentru tratarea aritmiilor cardiace); 
• activitate sexuală cu risc - număr ridicat al partenerelor sexuale, contacte sexuale neprotejate;
• infecții ale tractului urinar - infecții ale vezicii urinare, uretritei sau prostatei;
• unele intervenții medicale: cateterism urinar, biopsie de prostată;
• anomalii ale tractului urinar: stricturi uretrale, hiperplazie benignă de prostată.

Simptome specifice unui caz de epididimită

Această problemă medicală se manifestă printr-o serie de simptome specifice, care pot varia în intensitate de la un caz la altul: 

• durere testiculară: poate fi resimțită ca o senzație de greutate, presiune sau arsură în testicul; poate iradia spre zona pelviană și abdomen;
• tumefierea scrotului: scrotul se poate umfla și poate deveni sensibil la atingere;
• roșeață manifestată local: pielea scrotului poate deveni roșie și caldă la atingere;
• durere la urinare: unii pacienți pot experimenta durere sau senzația de arsură în timpul urinării.

Alte simptome posibile:

• greață și vărsături;
• febră și frisoane;
• scurgeri uretrale;
• sânge în spermă (hemospermie);
• mărirea ganglionilor limfatici din zona inghinală.

Simptomele epididimitei pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi torsiunea testiculară sau cancerul testicular. Dacă experimentezi oricare dintre aceste manifestări anormale ale organismului, este crucial să consulți de îndată un medic urolog, pentru un diagnostic pus corect și un tratament adecvat. Programează-te online!

Cum se pune diagnosticul de epididimită?

Diagnosticarea acestei probleme medicale are la bază o combinație de evaluări clinice și investigații paraclinice:

• anamneza: medicul va discuta cu pacientul despre istoricul său medical, simptomele pe care le-a experimentat și factorii de risc pentru epididimită, cum ar fi infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) sau anumite proceduri medicale realizate de curând;
• examinarea fizică: specialistul va examina testiculele, scrotul și zona inghinală pentru a identifica semne de inflamație, umflarea epididimului, sensibilitate la atingere, roșeață sau căldură manifestată local; de asemenea, poate verifica prezența unor scurgeri uretrale sau a ganglionilor limfatici măriți în zona inghinală;
• analize de laborator:
  • analiza urinei: permite identificarea prezenței bacteriilor sau a altor posibile surse de infectare;
  • hemoleucograma: poate evidenția o creștere a numărului de leucocite, un indicator al infecției;
• ecografia Doppler scrotală: test de imagistică ce utilizează ultrasunetele pentru a evalua fluxul sanguin la nivelul testiculului și al epididimului; de asemenea, poate ajuta la diferențierea epididimitei de alte afecțiuni.

Alte investigații (în cazuri rare de epididimită)

În funcție de specificul cazului, medicul poate recomanda un CT, un RMN sau o biopsie scrotală, dacă există suspiciunea unor patologii cu manifestări asemănătoare:

• torsiunea testiculară;
• cancerul testicular;
• orhita;
• hernia inghinală;
• hidrocelul. 

Ce poate include schema de tratament pentru epididimită?

Tratamentul pentru epididimită este individualizat în funcție de cauza, severitatea simptomelor și starea generală de sănătate a pacientului. Cu toate acestea, există câteva elemente comune care pot fi incluse în majoritatea schemelor de tratament:

• antibiotice: epididimita este adesea cauzată de o infecție bacteriană, de aceea, antibioticele sunt esențiale; medicul va alege antibioticul potrivit în funcție de tipul bacteriei implicate; durata tratamentului variază între 10 și 21 de zile; este important să se finalizeze întregul ciclu de administrare, chiar dacă simptomele au dispărut între timp;
• antiinflamatoare și analgezice: ajută la ameliorarea durerilor și inflamațiilor; se vor administra conform indicațiilor medicului sau farmacistului;
• repaus și suport local: odihna este importantă pentru a permite organismului să se refacă; trebuie evitate activitățile fizice intense în această perioadă; utilizarea unui suspensor poate ajuta la reducerea disconfortului și la susținerea scrotului;
• aplicarea de comprese reci pe zona scrotală: de câteva ori pe zi, timp de 15-20 de minute; această măsură poate ajuta la reducerea inflamației și durerilor;
• tratamentul pentru partenerele sexuale: în cazul în care epididimita a fost cauzată de o infecție cu transmitere sexuală; este important ca și partenerele sexuale să fie testate și tratate, chiar dacă nu se confruntă cu simptome; acest lucru ajută la prevenirea reinfectării;
• monitorizarea: este important să se respecte programările la medic pentru a se monitoriza evoluția tratamentului și a se asigura că infecția a fost eliminată complet; specialistul urolog poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi analizele de urină, pentru a verifica eficacitatea tratamentului.

Cum poate fi prevenit debutul unui caz de epididimită?

Reducerea riscului de producere a acestui tip de inflamație testiculare se poate baza pe:

• utilizarea prezervativului și menținerea unui nivel ridicat al igienei intime; 
• evitarea produselor de igienă intimă parfumate sau a altor substanțe iritante care pot perturba flora bacteriană naturală;
• tratarea promptă a infecțiilor de natură bacteriană sau a altor tipuri de infecție; 
• evitarea purtării cateterului urinar pentru o perioadă îndelungată; 
• managementul bolilor cronice care pot slabi sistemul imunitar - ex: diabetul sau bolile autoimune; 
• respectarea programului de controale medicale, conform indicațiilor medicului specialist.

Epididimita este o afecțiune tratabilă. Nu ignora niciodată simptomele și consultă un medic urolog la primele semne de disconfort. Un diagnostic pus corect și un tratament adecvat sunt esențiale pentru a-ți proteja sănătatea și fertilitatea. Nu ezita să soliciți ajutor medical specializat pentru a te asigura că primești îngrijirea de care ai nevoie!

DISCLAIMER: Acest articol de blog are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al unui medic specialist. Acuzi manifestări posibil asociate unui caz de epididimită, precum cele pe care le-am analizat astăzi? Programează-te online pentru o consultație urologică detaliată în cadrul Spitalului Memorial România!

BIBLIOGRAFIE:  

https://medlineplus.gov/ency/article/001279.htm

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17697-epididymitis

https://www.healthline.com/health/epididymitis

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430814/