Glandele suprarenale: Cele mai frecvente afectiuni

Ce sunt glandele suprarenale

Glandele suprarenale reprezinta doua glande endocrine mici, triunghiulare, situate deasupra fiecarui rinichi, care impreuna cantaresc aproximativ 8-10 grame.

Ele sunt formate din doua zone distincte: zona corticala, situata la periferie (corticosuprarenala) si zona medulara, la interior (medulosuprarenala).

Ambele zone secreta seturi diferite de hormoni, printre care se numara aldosteronul, cortizolul, adrenalina si noradrenalina.

Astfel, glandele suprarenale indeplinesc un rol vital in corp, influentand permanent metabolismul celular, raspunsul organismului la stres si echilibrul hormonal general.

Cele mai frecvente afectiuni

Glandele suprarenale pot dezvolta o serie de afectiuni, cu simptomatologie complet diferita, data de secretia insuficienta sau excesiva de hormoni.

Probleme cu alte glande endocrine din corp (de exemplu, cu glanda pituitara) pot afecta de asemenea glandele suprarenale, determinand o simptomatologie tipica afectarii lor directe.

O alta cauza a disfunctiei glandelor suprarenale este reprezentata de introducerea excesiva a acestor hormoni din mediul extern (de exemplu, tratamentul de lunga durata cu glucocorticoizi – Medrol, Prednison, Dexametazona etc.).

Vezi care sunt cele mai frecvente patologii ale glandelor suprarenale in continuare. Solicita un consult la endocrinologie daca ai suspiciuni sau semne ale acestor afectiuni.

Sindromul Cushing

Sindromul Cushing reprezinta o patologie rara, ce se dezvolta progresiv, in timp, atunci cand corpul este expus la niveluri ridicate ale hormonului cortizol pentru o perioada lunga de timp.

In anumite cazuri, acest nivel crescut de cortizol provine din tratamentul de lunga durata sau supradozele de medicatie steroida, utilizata in tratamentul bolilor inflamatorii sau autoimune, cum sunt astmul, artrita reumatoida si lupusul eritematos sistemic.

Transplantul de organ necesita, de asemenea, acest tip de medicatie, pe o perioada variabila de timp (difera interindividual), pentru a supresa sistemul imunitar al pacientului. Reprezinta un pas necesar in medicatia acestor pacienti, astfel incat organismul pacientului sa nu respinga organul transplantat.

O alta cauza pentru dezvoltarea sindromului Cushing este secretia excesiva de cortizol de catre glanda suprarenala. Cateva cauze pentru acest fapt sunt reprezentate de: cancerul glandei pituitare (boala Cushing), cancerul glandei suprarenale, sau o tumora in alta regiune a corpului (“ectopica”) ce secreta hormonul stimulant al glandei suprarenale, rezultand in niveluri crescute de cortizol in sange.

Simptome Sindromul Cushing

Simptomatologia tipica este reprezentata de: cresterea excesiva in greutate, in special la nivelul abdomenului si fetei (aspectul de “fata in luna plina”), depunere de tesut adipos intre umeri (“ceafa de bizon”), piele subtire, fragila, vergeturi abdominale de culoare rosie, hipertensiune arteriala, diabet zaharat de tip II si slabiciune musculara.

Boala Addison (insuficienta glandei suprarenala)

Boala Addison sau insuficienta glandei suprarenale reprezinta situatia exact opusa sindromului Cushing. In aceasta patologie, glandele suprarenale nu au capacitatea de a produce o cantitate suficienta de hormon cortizol. In marea majoritate a cazurilor, hormonul aldosteron produs de catre corticosuprarenala este de asemenea deficitar.

Boala Addison este cel mai adesea de natura autoimuna: pe scurt, sistemul imun produce in mod eronat anticorpi ce ataca celulele proprii organismului, astfel rezultand in alterarea structurii si functiilor glandei suprarenale. In timp, daca nu este tratata corespunzator, aceasta patologie poate duce la distrugerea in intregime a glandelor suprarenale.

Alte cauze pentru boala Addison includ si: infectiile (de exemplu, tuberculoza), sarcoidoza, amiloidoza, tumora glandei suprarenale, insa acestea sunt mult mai rare.

Simptome Boala Addison

Simptomatologia caracteristica bolii Addison include: oboseala extrema, pierdere neasteptata in greutate, pierderea apetitului alimentar, hipoglicemie, dureri musculare si articulare, scaderea tensiunii arteriale (de obicei sub 100/60mmHg), hiperpigmentarea tegumentelor, greata si varsaturi, sindrom diareic, dureri abdominale intense, iritabilitate si un libido scazut.

Feocromocitomul

Feocromocitomul reprezinta un tip rar de cancer localizat la nivelul zonei medulare a glandelor suprarenale, de obicei benign.

Cu toate acestea, feocromocitomul trebuie excizat chirurgical, deoarece aceasta tumora produce cantitati mari de hormoni (adrenalina si noradrenalina – secretati in mod normal de medulosuprarenala).

In aproximativ 10% din cazurile diagnosticate, feocromocitomul operat se dovedeste a fi malign. Cel mai mare risc in aceasta situatie este posibilitatea cancerului de a progresa si metastaza, afectand si alte organe.

Simptome feocromocitom

Simptomatologia data de un nivel crescut de adrenalina si noradrenalina in corp consta in: cresterea spontana a tensiunii arteriale la valori foarte mari, transpiratie excesiva fara o cauza aparenta, palpitatii, dureri de cap, stari anxioase, tremor al mainilor si picioarelor, pierdere in greutate.

Hiperplazia adrenala congenitala

Reprezinta o afectiune genetica frecventa, in care glandele suprarenale nu produc suficient hormon cortizol si, adesea, produc prea mult hormon androgen (un tip de hormon sexual ce promoveaza dezvoltarea organelor sexuale masculine). O alta dereglare hormonala ce poate aparea in hiperplazia adrenala este productia excesiva de aldosteron – hormonul responsabil de controlul tensiunii arteriale si retentiei hidrice a organismului.

Simptome hiperplazia adrenala

Simptomatologia data de aceasta boala apare inca din copilarie, fiind o boala mostenita, si este dependenta de sexul copilului. La baieti poate provoca dezvoltarea precoce a caracteristicilor sexuale. In cazul fetelor, poate duce la virilizare (creșterea părului facial sau ingrosarea vocii) și la probleme menstruale.

Hiperaldosteronismul (sindromul Conn)

Hiperaldosteronismul apare atunci cand glanda suprarenala produce o cantitate excesiva de hormon aldosteron. Acest hormon este responsabil cu mentinerea tensiunii arteriale intr-un interval normal si controlul sodiului si potasiului din organism.

Exista doua cauze principale ce pot cauza hiperaldosteronismul: cresterea anormala, exagerata, a celulelor normale de la nivelul ambelor glande suprarenale (“hiperplazie”) sau prezenta unei tumori benigne secretante de aldosteron la nivelul uneia dintre cele doua glande suprarenale.

Simtome ale hiperaldosteronismului (Sindromul Conn)

Simptomele ce pot alerta pacientul in cazul acestei patologii sunt: hipertensiunea arteriala neresponsiva la tratament sau la pacienti tineri, oboseala, cefalee (dureri de cap), crampe musculare spontane, slabiciune musculara, cestere in greutate si un nivel scazut al potasiului in sange.

Tratament

Aceste afectiuni ale glandelor suprarenale pot fi diagnosticate prin analize de sange, analiza unei probe de urina, imagistica medicala si teste hormonale.

Tratamentul variaza in functie de tipul si severitatea patologiei, incluzand terapia medicamentoasa cu preparate hormonale, interventia chirurgicala sau medicamente specifice pentru normalizarea nivelurilor hormonale.

Cel mai important lucru este recunoasterea precoce a simptomelor si prezentarea la medic, pentru diagnosticarea corecta si initierea timpurie a tratamentului!

Bibliografie:

https://medlineplus.gov/ency/article/000410.htm

https://medlineplus.gov/addisondisease.html

Adjallé R, Plouin PF, Pacak K, Lehnert H. Treatment of malignant pheochromocytoma. Horm Metab Res. 2009 Sep;41(9):687-96. doi: 10.1055/s-0029-1231025. Epub 2009 Aug 11. PMID: 19672813; PMCID: PMC3658628.

https://www.endocrine.org/patient-engagement/endocrine-library/congenital-adrenal-hyperplasia

https://www.nichd.nih.gov/health/topics/adrenalgland/conditioninfo/causes