Ciroza hepatică: simptome, diagnostic, tratament

Ce este ciroza hepatică

Ciroza hepatică este o boală gastro-intestinală care se caracterizează prin înlocuirea țesutului hepatic sănătos cu fibroză și noduli regenerativi. Practic întreaga arhitectură hepatică este complet dezorganizată, hepatocitele își pierd structura și funcțiile fiziologice iar funcționalitatea acestora este sever afectată.

Boala este foarte frecvent descoperită în formele avansate, ceea ce complică foarte mult terapia și prognosticul pacientului. Ciroza hepatică reprezintă etapa finală a fibrozării ficatului, în care țesutul hepatic este înlocuit cu țesut fibros, cicatricial, nefuncțional.

La ora actuală ciroza hepatică este încadrată ca fiind o boală gravă, care poate pune viața pacientului în pericol deoarece ficatul este un organ vital, cu multiple roluri în corpul uman. O dată cu modificarea structurii acestuia, funcțiile ficatului nu mai pot fi realizate și întreg organismul va avea de suferit.

Cauze ciroză hepatică

            Ciroza hepatică prezintă foarte multe cauze de apariție. Cele mai frecvente sunt:

• Consumul exagerat de alcool determină apariția cirozei alcoolice;
• Infecția cu virusurile hepatice B, C și D determină apariția cirozei virale;
• Steatoza hepatică sau ficatul gras (steatohepatita nonalcoolică) poate determina, în timp, ciroză hepatică;
• Boli ale canalelor biliare pot determina, în timp, ciroză biliară primitivă:
• Hepatita autoimună;
• Bolile genetice de tipul hemocromatozei, boala Wilson, deficitul enzimatic de alfa 1 antitripsină pot determina apariția cirozie hepatice;
• Medicamentele hepatotoxice (Metotrexat, vitamina A, Paracetamol) în doze mari pot declanșa ciroza hepatică;
• Expunerea timp îndelungat la substanțe toxice hepatice precum arsenicul;
• Infecțiile: sifilis, diferite bacterii sau paraziți- pot afecta ficatul și pot determina ciroză hepatică;
• Afecțiunile cardiace pot determina apariția cirozei cardiace.

Factori de risc ciroză hepatică

Deoarece ciroza este o afecțiune cu un impact semnificativ asupra vieții pacientului, studiile de specialitate au identificat o serie de factori care cresc riscul de apariție al cirozei hepatice. Aceștia sunt:

• Alcoolul consumat pe o perioadă îndelungată de timp, în cantitate mare;
• Greutatea corporală crescută;
• Infecția cu virusurile hepatice;
• Consumul de droguri;
• Prezența diabetului zaharat;
• Istoric familial de ciroză hepatică;
• Sedentarismul;
• Abuzul de medicamente hepatotoxice.

Simptome ciroză hepatică

De cele mai multe ori boala este descoperită într-o formă avansată, deoarece stadiile incipiente ale afecțiunii sunt asimptomatice. Studiile de specialitate arată faptul că 1 din 3 pacienți care se confruntă cu ciroza hepatică nu prezintă simptome în stadiul de debut al bolii. Când tabloul clinic devine semnificativ, cel mai adesea procesul de fibroză a cuprins o suprafață mare din ficat.

Cel mai frecvent, pacienții cu ciroză hepatică prezintă:

• Scăderea apetitului;
• Scădere ponderală involuntară;
• Îngălbenirea ochilor și a pielii- icter;
• Oboseală, slăbiciune;
• Senzație de greață, vărsături;
• Tulburări de tranzit intestinal- diaree, prezența sângelui în scaun;
• Deschiderea la culoare a materiilor fecale;
• Închiderea la culoare a urinei;
• Durere abdominală difuză sau în hipocondrul drept;
• Febră;
• Mâncărimi tegumentare intense;
• Respirație dificilă;
• La nivelul ochilor apar depozite albicioase- xantelasme;
• Telangiectazii;
• Echimoze spontane sau la traumatisme minime;
• Creșterea în volum a glandelor mamare și atrofie testiculară la bărbați;
• Tulburări menstruale la femei;
• Scăderea libidoului.

Diagnostic ciroză hepatică

Pentru stabilirea diagnosticului de ciroză hepatică este nevoie de o serie de investigații specifice. Anamneza și examenul clinic sunt etape foarte importante. Cu ajutorul anamnezei, medicul obține informații referitoare la debutul bolii, stil de viață, consumul de alcool, boli asociate, istoric familial. La examenul clinic medicul poate palpa marginea inferioară a ficatului, poate aprecia consistența acesteia, poate decela icterul, telangiectaziile, mărirea în volum a abdomenului sau xantelasmele.

• Analize de laborator: au un rol foarte important deoarece pun in evidență funcția ficatului; se dozează enzimele hepatice (TGO, TGP), fosfataza alcalină, GGT, albumina, probe de coagulare, bilirubina; de asemenea se recomandă investigarea funcției renale (uree, creatinină), profil lipidic (Colesterol, trigliceride), markeri virali hepatici, teste de hepatită autoimună precum și teste de hemocromatoză;
• Ecografia abdominală: investigație imagistică care oferă informații despre dimensiunea ficatului, structura acestuis, circulația portală precum și informații despre căile biliare intrahepatice și extrahepatice;
• Firboscanul: este investigația care cuantifică gradul de fibroză hepatică:

• F0: nu există fibroză;
• F1: fibroză minimă la nivel portal, fără septuri;
• F2: fibroză cu septuri minime;
• F3: septurile sunt numeroase dar nu există ciroză;
• F4: apare ciroza hepatică.

• Computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară: sunt investigații care caracterizează în detaliu ficatul, evaluând dimensiunile acestuia, structura, vasele de sânge precum și existența posibilelor formațiuni tumorale;
• Biopsia: se efectuează cu scopul de a confirma prezența bolii; constă în recoltarea unei mostre de țesut hepatic și analiza acestuia la microscop.

Tratament ciroză hepatică

Pacienții cu ciroză hepatică necesită monitorizare atentă, de lungă durată, deoarece boala are o evoluție cronică, adesea imprevizibilă. Tratamentul cirozei hepatice depinde foarte mult de gradul de fibrozare al ficatului, de vârsta pacientului, de bolile asociate precum și de etiologia bolii.

Ciroza hepatică alcoolică are ca obiectiv terapeutic renunțarea la consumul de alcool. Pacienții pot fi incluși în programe pentru terapia dependenței de alcool deoarece întreg procesul este foarte greu pentru bolnav, iar oprirea consumului de alcool este imperios necesară în astfel de cazuri.

Tratamentul cirozei hepatice de cauză nonalcoolică necesită scădere ponderală, controlul tensiunii arteriale precum și a valorilor glicemice. De asemenea, dieta echilibrată este extrem de importantă.

Ciroza hepatică produsă de infecțiile virale cu virus hepatic B sau C necesită tratament specific antiviral; scopul acestuia este acela de a elimina virusul din organism. Studiile de specialitate au arătat faptul că terapia antivirală de ultimă generație pentru virusul hepatic C are capacitatea de a induce regresia fibrozei hepatice și de a scădea riscul de complicații ulterioare ale cirozei.

Transplantul hepatic poate reprezenta o variantă de tratament în cazul în care pacienții suferă de insuficiență hepatică severă. Transplantul se poate realiza prin înlocuirea ficatului bolnav de ciroză cu un organ de la un donator aflat în moarte cerebrală sau transplantarea unei porțiuni de ficat de la un donator viu.

Medicamentele hepatoprotectoare sunt, de asemenea, utile în cazul pacienților cu ciroză hepatică. Dieta este foarte importantă iar pacienții trebuie să acorde o atenție sporită acestui aspect. Se recomandă alimentele sărace în sodiu, un aport proteic adecvat pentru a preveni atrofia musculară, dietă hipocalorică, evitarea lichidelor dulci sau îndulcite, evitarea grăsimilor și un aport moderat de lichide pentru a nu favoriza apariția ascitei.

Complicații ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o patologie care poate genera multiple complicații. Cele mai frecvente dintre acestea sunt:

1. Hipertensiunea portală: se caracterizează prin creșterea presiunii în vena portă; este una din cele mai grave complicații ale cirozei; determină apariția ascitei;
2. Umflarea picioarelor: edemul membrelor inferioare se datorează hipertensiunii portale;
3. Umflarea abdomenului: ascita presupune creșterea în volum a abdomenului;
4. Encefalopatia hepatică: toxinele se acumulează în sânge datorită incapacității ficatului de a le elimina din corp; se caracterizează prin somnolență, confuzie și chiar comă;
5. Creșterea în volum a splinei: splenomegalia se datorează hipertensiunii portale;
6. Hemoragia: această complicație poate pune viața pacienților în pericol;
7. Anemia: este o complicație frecvent întâlnită în rândul pacienților cu ciroză hepatică;
8. Evenimentele trombembolice: apar ca urmare a trombocitopeniei;
9. Malnutriția: caracterizată prin stare de slăbiciune generalizată și scădere ponderală;
10. Icterul: îngălbenirea tegumentelor și a mucoaselor apare ca urmare a acumulării bilirubinei în organism.

Prevenție ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o afecțiune extrem de gravă care, în timp, poate determina apariția cancerului hepatic. Din fericire, boala poate fi prevenită prin implementarea unor măsuri simple precum:

• Limitarea consumului de alcool;
• Renunțarea la fumat;
• Menținerea unei greutăți corporale optime;
• Măsuri de prevenție împotriva infecției cu virusurile hepatice B și C;
• Vaccinare împotriva virusului hepatic B;
• Dietă echilibrată, bazată pe fructe și legume;
• Analize de sânge anuale pentru monitorizarea funcției hepatice.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cirrhosis/symptoms-causes/syc-20351487

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15572-cirrhosis-of-the-liver

https://www.nhs.uk/conditions/cirrhosis/

https://www.webmd.com/digestive-disorders/understanding-cirrhosis-basic-information